sâmbătă, iunie 15, 2024
Recrutare IQool
AcasăComunitateIdeea introducerii votului de la 16 ani este readusă în discuţie. Ce...

Ideea introducerii votului de la 16 ani este readusă în discuţie. Ce spun tinerii?

Ideea reducerii vârstei de la care tinerii pot vota de la 18 la 16 ani este de mai mulţi ani dezbătută în România şi în lume. Organizaţiile de tineret care militează pentru această măsură, primesc acum susţinere din partea unor politicieni, lideul PNl, Florin Cîţu declarând că este de acord. Totuşi, opinia publică nu este una unanimă. Am vorbit cu 40 de tineri şi am aflat argumentele acestora.

Măsură implementată deja în mai multe state din Europa şi din lume, introducerea votului de la 16 ani în România s-a găsit printre temele de discuţie în România de mai multe ori. Organizaţiile de tineret au adus de-a lungul timpului mai multe argumente care susţin introducerea votului de la 16 ani. Luna aceasta, pe 6 decembrie, Cîţu a declarat că într-o eventuală modificare a Consituţiei, o măsură binevenită este aceea a reducerii vârstei de la care se poate vota la 16 ani: „Vedem, de exemplu, în UE că vârsta pentru cei care votează este coborâtă la 16 ani. Din punctul meu de vedere, da. Eu cred că este un lucru bun”.

Federaţia Tinerilor Din Constanţa a făcut, în urma acestei declaraţii, un nou apel la susţinerea ideii, iar Consiliul Tinerilor din România a publicat un articol în care explică de ce militează pentru aceasta.

Cadrul necesar pentru aprobarea acestei măsuri



Florin Cîţu, întrebat de către jurnalişti dacă actuala coaliţie PNL PSD UDMR îşi propune revizuirea constituţiei, a precizat una dintre măsurile pe care şi-ar dori să le implementeze este reducerea vârstei de la care o persoană poate vota la 16 ani. El a adăugat că o discuţie pe această  temă trebuie să aibă loc în interiorul partidului pentru a clarifica ce se doreşte prin această modificare a Constituţiei. „Am avut o discuţie şi în Biroul Executiv al PNL. Vreau întâi să avem o discuţie în partid, să vedem care sunt priorităţile. Este adevărat că avem acum o majoritate care poate să modifice Constituţia, dar asta nu înseamnă neapărat că trebuie să modificăm Constituţia, dacă nu avem exact ceea ce trebuie să modificăm”, a declarat acesta.

La Şedinţa de pe 8 decembrie pentru celebrarea împlinirii a 30 de ani de la adoptarea Constituţiei din 1991, Florin Cîţu a vorbit despre necesitatea modernizării structurilor Constituţiei actuale:

„PNL are o agendă liberală de măsuri necesare a fi avute în vedere la o eventuală revizuire a Constituţiei. De 30 de ani există un aspect care a rămas netranşat, aşa cum ar fi trebuit proprietatea privată. Măsura pe care trebuie să o adoptăm este reducerea la 16 ani a vârstei la care se va putea vota, aşa cum este tendinţa în multe ţări europene.”

Pentru ca această măsură să fie adoptată, ar fi nevoie şi de un referendum naţional. Doar în urma câştigării acestuia, se poate modifica articolul 36 din Constituţie, care la alineatul 1 precizează: „Cetăţenii au drept de vot de la vârsta de 18 ani, împliniţi până în ziua alegerilor inclusiv”.

Poziţia organizaţiilor de tineret

Reducerea vârstei de la care o persoană îşi poate exercita dreptul de vot s-a regăsit de mai multe ori în propunerile organizaţiilor de tineret, având un istoric bogat.

Sursă: Pexels

Pe 9 decembrie, Consiliul Tineretului din România (CTR) a publicat un articol în care îşi exprimă din nou această dorinţă, alături de alte organizaţii: Alianţa Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti din România(ANOSR) şi Consiliul Naţional al Elevilor(CNE). „Considerăm că aceasta reprezintă o măsură benefică, firească pentru o democrație sănătoasă, precum o indică și tendința celorlalte state europene, care va încuraja o participare mai numeroasă și mai semnificativă a tinerilor din România la luarea unor decizii atât de importante, care îi vizează în mod direct.”, relatează CTR.

O primă iniţiativă menţionată în articol este broşura din 2018 realizată de Fundaţia Judeţeană pentru Tineret Timiş (FITT), care cuprinde o istorie a introducerii acestei măsuri în Europa şi în lume, argumente care o susţin, dar şi o consultare publică. Conform acesteia, 54% dintre tinerii români cred că măsura scăderii vârstei de la care poți avea drept de vot va avea un impact pozitiv asupra implicării tinerilor în problemele comunității.  

Adaptarea la ideile europene

Reducerea vârstei de la care se poate vota a fost dintotdeauna o prioritate pentru Uniunea Europeană. Printre primele iniţiative europene se numără Rezoluţia Forumului European de Tineret pentru această măsură, realizată acum 15 ani, în 2006. De asemenea, în 2015 Parlamentul European  demarat o astfel de rezoluţie prin care statele europene au fost din nou încurajate să adopte votul de la 16 ani, iar Strategia UE pentru Tineret 2019 2027 susţine de asemenea ideea.

Rezoluţia tinerilor din România 2020-2027, documentul de viziune al sectorului de tineret, este redactată în coordonanţă cu propunerile europene din partea Forumului European de Tineret şi a Dialogului UE cu Tinerii şi cuprinde mai multe măsuri, printre care şi reducerea vârstei de la care se poate vota la 16.

CTR menţionează că pe lângă această măsură, îşi doreşte dezvoltarea unei măsuri adiacente referitoare la educaţie: „Pe lângă această măsură, pentru a asigura formarea unor generații din ce în ce mai educate în ceea ce privește procesul democratic și cetățenia activă, capabile să ia decizii în deplină cunoștință de cauză, propunem și dezvoltarea unui curriculum la decizia fiecărei școli privind includerea în sistemul formal de educație a disciplinei «Educație pentru participare», care să se regăsească în oferta Ministerului Educației, particularizată pentru fiecare an de studiu.”

Argumente preponderente

Consiliul Tinerilor din România consideră că tinerii de 16 şi 17 ani au discernământul să devină cetăţeni independenţi. Ei pot încheia contracte de muncă, fiind astfel plătitori de taxe şi impozite şi ar trebui să aibă şi posibilitatea de a şi alege guvernanţii şi reprezentanţii.

Un alt argument susţtinut atât de CTR în articolul publicat recent, cât şi în alte documente anterioare ale organizaţiilor de tineret, este existenţa, printre minori, a tinerilor implicaţi în acţiuni civice: „De asemenea, se observă o implicare civică și o cultură democratică din ce în ce mai pronunțată din partea generației tinere, fiind mult mai implicată în acțiuni civice care au ca scop consolidarea democrației, astfel, coborârea vârstei de vot la 16 ani ar aduce urmări pozitive în societatea deoarece ar permite mai multor persoane interesate de procesul democratic să se implice în mod direct în aceste decizii cruciale pentru viitorul unui stat.”

La acest fapt, tinerii adaugă faptul că tinerii ar deveni mai responsabili prin cultivarea obişnuinţei de implicare activă prin vot: „vor avea o răspundere mult mare din perspectiva exercitării actului democratic, printr-o participare mai largă la urnele de votare, înțelegând cu o mai mare acuratețe importanța implicării și a drepturilor pe care le au în societate.”

Cuvintele tinerilor

Mai mulţi tineri au reacţionat la articolul publicat recent de CTR. Pe social media se poate observa existenţa mai multor opinii. De asemenea, într-un sondaj care a vizat 40 de tineri, putem afla cuvintele acestora despre ideea introducerii votului de la 16 ani.

Dintre cei care au împlinit 18 ani şi au votat deja, majoritatea susţin că motivul pentru care merg la vot este acela că îşi doresc un viitor mai bun pentru ei şi se bucură de dreptul pe care îl au. Sunt totuşi şi tineri care nu votează şi nu se consideră pregătiţi pentru exercitarea acestui drept: : „Nu merg la vot deoarece nu sunt mereu destul de bine informata despre candidati si nu am incredere ca ce scrie in campanie se va realiza cand ei vor fi alesi in aceea pozitie.”

În ceea ce priveşte introducerea votului de la 16 ani, mai multe argumente ale tinerilor se învârt în jurul cuvântului „maturitate”. Unii consideră că cei de 16 şi 17 ani pot lua singuri o decizie pentru viitorul lor şi că era digitală în care trăim, îi poate ajuta pe aceştia să se informeze înainte de a vota. Opiniile care contrazic această maturitate precizează, printre argumente, faptul că cei mai mici sunt mai uşor de influenţat şi că ei nu se simţeau pregătiţi pentru a vota cînd erau minori.

„Deşi diferenţa este doar doi ani, percepţia asupra lumii se modifică mult în această perioadă”; „La vârsta de 16 ani, în majoritatea cazurilor, nu este atât de dezvoltata independenta de opiniile celorlalți, astfel încât sunt ușor de influențat.”, au spus tinerii.

Lipsa cunoştinţelor necesare unei persoane care îşi exercită dreptul de vot este, de asemenea, invocată de unii tineri, în concordanţă cu faptul că „nu sunt interesaţi de viaţa politică sau nu pot conştientiza cu adevărat decursul politic, astfel încât ar vota inconştient.„. Raţionamentul acestora se bazează pe faptul că sunt puţini tineri care au cunoştinţe despre lumea politică, luând în considerare faptul că nu există materii în liceu care să îi informeze în legătură cu acest aspect.

Sursă: Pexels

Unii dintre ei consideră că această educaţie le lipseşte şi unor persoane majore care votează şi afirmă că se întâmplă de multe ori, ca cei de 16 şi 17 ani să aibă chiar mai multe cunoştinţe decât unii adulţi:

„Consider că modificarea ar fi benefică pentru acei tineri de 16 ani care sunt pasionaţi sau cel puţin interesaţi de domeniul politic. Scăderea vârstei de vot la 16 ani ar putea creşte sentimentul de putere al acestor tineri care vor să schimbe ceva în ţară, lucru dezirabil deoarece tinerii vin constant cu perspective diferite şi « proaspete » . Totuşi, uneori e dificil să luam astfel de decizii şi la 18 ani.”

 „Ar fi o măsură benefică doar pentru tinerii care se interesează de subiect și știu despre ce e vorba”.

De asemenea, există şi opinia conform căreia o astfel de măsură ar face tinerii mai responsabili şi ar ajuta la creşterea numărului votanţilor tineri şi implicit, creşterea atenţiei acordate nevoilor lor: „O generaţie cât mai tânără ar decide cel mai bine ce e potrivit în prezent pentru ei şi pentru generaţiile care vor veni. Generaţia parinţilor şi bunicilor nu e atât de ancorată în prezent ca să poată decide ce e benefic pentru cei tineri.”

Situaţia în alte state

Printre primele în lista statelor care au adoptat deja această măsură este Brazilia, din 1988. Austria, a devenit în 2007 primul stat european care a mentat votul de la 16 ani, în toată ţara şi la toate nivelurile, local, naţional şi european.

Sursă: Unsplash

Succesorii săi au realizat anumite modificări în acest sens. Estonia a aprobat votul de la 16 ani la nivel local în 2015, iar în Regatul Unit şi în Estonia se poate vota astfel doar în Scoţia şi în statul elveţian  Galus. În Germania, tinerii votează de la 16 ani doar în 7 landuri, la alegeri locale şi regionale.

Mai târziu, Austriei i se alătură Malta, a doua ţară în care tinerii de 16 ani pot vota la toate nivelurile. În Belgia tinerii de 16 şi 17 ani pot vota, începând din 2020, doar la alegerile europene.


Pe lângă acestea, există mai multe state care au implementat măsuri adaptate la aceasta, cu numite modificări, state care îşi propun să facă un pas în acest sens şi state unde, la fel ca în România, momentan doar se poartă anumite discuţii. Se observă existenţa a doua opinii care predomină în ţara noastră. Părerile, venit din partea tinerilor, se bazează pe câteva argumente predominante potrivite pentru fiecare. Unii consideră că vârsta de 16 ani este una potrivită pentru a vota, asigurând rezultate corecte la alegeri, care să fie în folosul tineretului. Alţii cred că aceşti tinerii au alte preocupări şi un eventual vot ar reprezenta doar o alegere superficială, care nu ar ajuta viitorul tinerilor şi al ţării.

Citeşte şi: Uniunea Europeană desemnează 2022 drept Anul European de Tineret.

RELATED ARTICLES

Most Popular