În data de 07 august, 2020 a fost promulgată noua lege care vizează sancționarea actelor de hărţuire morală la locul de muncă cu amenzi cuprinse între 10.000 şi 15.000 de lei.
Orice tip de comportament care generează deteriorarea condiţiilor de muncă va putea fi sancţionat.
Conform legii, organizaţiile vor trebui să asigure o serie de măsuri pentru prevenirea şi combaterea faptelor de hărţuire psihologică. În caz contrar, vor trebui să suporte amenzi de până la 50.000 de lei.
Totodată, orice organizație care instigă la hărțuire va fi sacționată cu amenzi cuprinse între 50.000 şi 200.000 de lei.
LEGEA nr. 167 din 7 august 2020
Pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, precum și pentru completarea art. 6 din Legea nr. 202/2002 privind egalitatea de șanse și de tratament între femei și bărbați
Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 713 din 7 august 2020
Prin noua lege se definește oficial în termeni juridici noțiunea de hărțuire morală si se aprofundează puncte cheie care gravitează în jurul acestui concept:
“ (5^1) Constituie hărțuire morală la locul de muncă și se sancționează …după caz, orice comportament exercitat cu privire la un angajat de către un alt angajat care este superiorul său ierarhic, de către un subaltern și/sau de către un angajat comparabil din punct de vedere ierarhic, în legătură cu raporturile de muncă, care să aibă drept scop sau efect o deteriorare a condițiilor de muncă prin lezarea drepturilor sau demnității angajatului, prin afectarea sănătății sale fizice sau mentale ori prin compromiterea viitorului profesional al acestuia, comportament manifestat în oricare dintre următoarele forme:
a) conduită ostilă sau nedorită;
b) comentarii verbale;
c) acțiuni sau gesturi.
(5^2) Constituie hărțuire morală
la locul de muncă orice comportament care(…) poate aduce atingere demnității, integrității fizice ori mentale a unui angajat sau grup de angajați, punând în pericol munca lor sau degradând climatul de lucru. În înțelesul prezentei legi, stresul și epuizarea fizică intră sub incidența hărțuirii morale la locul de muncă.
(5^3) Fiecare angajat are dreptul la un loc de muncă lipsit de acte de hărțuire morală. Niciun angajat nu va fi sancționat, concediat sau discriminat, direct sau indirect, inclusiv cu privire la salarizare, formare profesională, promovare sau prelungirea raporturilor de muncă, din cauză că a fost supus sau că a refuzat să fie supus hărțuirii morale la locul de muncă.
(5^4) Angajații care săvârșesc acte sau fapte de hărțuire morală la locul de muncă răspund disciplinar(…). Răspunderea disciplinară nu înlătură răspunderea contravențională sau penală a angajatului pentru faptele respective.
(5^5) Angajatorul are obligația de a lua orice măsuri necesare în scopul prevenirii și combaterii actelor de hărțuire morală la locul de muncă(…)
(5^6) Este interzisă stabilirea de către angajator, în orice formă, de reguli sau măsuri interne care să oblige, să determine sau să îndemne angajații la săvârșirea de acte sau fapte de hărțuire morală la locul de muncă.
(5^7) Angajatul, victimă a hărțuirii morale la locul de muncă, trebuie să dovedească elementele de fapt ale hărțuirii morale, sarcina probei revenind angajatorului, în condițiile legii. Intenția de a prejudicia prin acte sau fapte de hărțuire morală la locul de muncă nu trebuie dovedită.”
Angajatorul are obligația de a reintegra la locul de muncă angajatul vătămat
Unele din obligațiile angajatorului (impuse de legiuitor) în cazul în care sunt raportate cazuri de hărțuire morală:
- luarea tuturor măsurilor necesare pentru a stopa orice acte sau fapte de hărțuire morală la locul de muncă cu privire la angajatul în cauză;
- să dispună reintegrarea la locul de muncă a angajatului în cauză;
- plata către angajat a unei despăgubiri în cuantum egal cu echivalentul drepturilor salariale de care a fost lipsit;
- plata către angajat a unor daune compensatorii și morale;
- plata către angajat a sumei necesare pentru consilierea psihologică de care angajatul are nevoie
- modificarea evidențelor disciplinare ale angajatului.
Nerespectarea măsurilor dispuse de către Consiliu se sancționează cu amendă de la 100.000 lei la 200.000 lei
Hărțuirea morală la locul de muncă este un fenomen aproape tabu în România.
Din pricina lipsei unei educații juridice, românii au o reticență în a raporta astfel de abuzuri. Fie de teama unor complicații, sau pentru că doresc să schimbe rapid peisajul pentru a uita experiențele nefericite, aceștia aleg să își schimbe rapid job-ul.
Sursa info:
