„Gelozia e dovadă a iubirii, așa cum temperatura bolnavului e dovadă de viață bolnavă și lâncezitoare.” Miguel de Cervantes
E minunat să fim iubiți. Ne fascinează acel sentiment de a însemna ceva pentru cineva, de a face diferența în viața cuiva, însă de multe ori, tot ce e frumos și roz la început tinde să se transforme în ceva care ne sufocă și ne îngrădește libertatea.
Gelozia este o emoție separată de iubire, pe care deseori o confundăm cu iubirea și credem că vine din aceasta, însă ea se naște din nesiguranță și se hrănește cu temeri. Gelozia nu este iubire, pentru că rănește. Cine suferă de această „boală” e, mai întâi de toate, nesigur și cu puțină stimă față de propria persoană. Oamenii geloși sunt, în multe cazuri, frustrați și caută în celălalt un răspuns la propria nefericire. Ar dori să-l aibă complet, să-i gestioneze viața pentru a găsi în el satisfacția propriului gol interior. Unii suferă doar gândindu-se că partenerul lor – pe care îl consideră un soi de proprietate personală – se poate simți bine și de unul singur.
„Gelozia e o dovadă de dragoste”, susțin unii. Da, o dragoste bolnavă, falsă, care deseori dă naștere unor situații dificile. Cel puțin până când victima se simte sufocată și pune piciorul în prag. Și asta pentru că persoanele foarte geloase ajung să-și considere partenerul o proprietate personală, negându-i libertatea. Iar libertatea reciprocă e primul element de iubire sănătoasă și matură.
Cum poate un sentiment care îți provoacă teamă, bănuială și furie să îți fie benefic? Ce fel de iubire e aceea în care nu poți să te exprimi liber și să fii ceea ce ești? Cun poate iubirea să îți încalce drepturile ca ființă umană și dorințele de a face ceea ce dorești? Cum poate iubirea să te sufoce și să te îngrădească?
Iubirea nu te leagă și nu impune limite. Atât timp cât există iubire, încredere și respect intr-o relație, îmi permit să afirm că da, poți face ceea ce vrei tu.
Partea tristă este că mulți dintre noi se complac într-o astfel de relație de cuplu defectă și toxică, în loc să rămână singuri și să își înfrunte demonii interiori. Și mai rău este că neagă realitatea și că încearcă să se mintă singuri, transformând anormalul în ceva normal și acceptat. Devine normal să dețină controlul asupra vieții celuilalt, iar celălalt să dețină controlul asupra vieții lor, să fie tratați ca obiecte ale iubirii, să-și negocize pasiunile, prieteniile și modul în care doresc să își petreacă timpul. Nici măcar nu există un semn de întrebare în privința acestui comportament, darămite o conștientizare și o tentativă de corectare.
E important să dedici timp relației, să te implici, să vrei să petreci timp de calitate cu celălalt, însă de la a dedica timp până a renunța la pasiunile tale și la viața ta, e cale lungă. Nu poți să te lași manipulat și să faci dintr-o singură persoană centrul universului tău. O iubire care iți cere să renunți la tine e oricum, numai reală nu. Iar când vei realiza asta, te vei trezi singur…
Am fost și eu bolnavă de gelozie, atât de bolnavă încât vedeam negru în fața ochilor și mintea mi se întuneca. Refuzam să gândesc și mă lăsam purtată doar de instincte. Găseam mii de scuze, izvorâte doar din imaginația mea. Într-adevar, orb este numai cel care nu vrea să vadă.
Am conștientizat aceste lucruri abia când am devenit și eu victima, când am început să fiu acuzată pe nedrept și când libertatea mea a început să fie limitată de altcineva. Abia atunci mi-am dat seama cât greșeam…
Gelozia și sentimentul că partenerul este proprietatea ta îți pot strica relația mai repede decât ai putea crede. Oricât de mult ți-ai dori să crezi că aceste sentimente sunt îndreptățite, în lipsa unor motive reale – caz în care ar trebui oricum să renunți la relație – învață să elimini aceste porniri nocive înainte să fie prea târziu. Amintește-ți că o relație de iubire se bazează pe încredere, prin urmare permite-i celuilalt să aibă viața pe care și-o dorește și nu mai încerca să îl controlezi.
Dacă ai pretenția să-i cunoști programul în cele mai mici detalii și obișnuiești să-l descoși pentru a vedea dacă-ți spune adevarul, dacă joci rolul de detectiv în relația ta, dacă faci adevărate scenarii atunci când nu-ți răspunde rapid la un sms sau la telefon sau dacă ești convins că orice s-ar întampla e din vina celuilalt, ar trebui să-ți dai seama că ai o problemă. O problemă care poate distruge tot.
Învată să te iubești pe tine înainte de a pretinde că iubești pe altcineva. Lipsa de încredere în forțele proprii poate crea adevărate probleme și te afectează atât pe tine, cât și pe partenerul tău. Învață să treci peste experiențele neplăcute din trecut, concentrează-te asupra calităților tale și pe ceea ce te face fericit și muncește pentru a deveni persoana care îți dorești să fii! Dacă e cu tine înseamna că te preferă pe tine, și nu pe altcineva!
Redactor: Adina Vintescu
Sursă foto: financiarul.ro
