1743734_525200110929879_1865824232_n

București 2013.

Ies din metrou, îmi aranjez gulerul cămășii și-mi potrivesc încă o dată ceasul. Las oxigenul să-mi umple plămânii, în timp ce inima pompează în ritmuri de improvizație până reușesc să ies la suprafață. Lumina solară se lasă blocată de șantierul TNB, dar mai ales de zgomot și praf: Easy way out, Iordache.

Fac stânga spre Piața Romană, iar o adiere lină alungă valul de căldură insuportabilă. Îmi pun căștile în urechi și dau drumul la muzică. Nu mă uit ce piesă urmează, dar un văl de liniște se revarsă în timpane și-mi aduc aminte de fata după care am stat un an de zile, Iulia. De fapt n-o chema Iulia, dar Bill Frisell mă face să-mi doresc asta. Ziua I: Bill Frisell. Abia aștept să ascult live Julia.

Fix la intrarea pe strada Arthur Verona se află Cărturești, locul unde nu de puține ori mi-am cheltuit toți banii, cu toate că știam că n-o să fac rost de alții prea curând. Intru și de această dată și-mi cumpăr o carte pe care nici acum nu am reușit s-o citesc, apoi trec la cd-uri. Johnny Răducanu e minunat. Îmi iau „Legacy for Jazz”, iar câteva luni mai târziu primesc de moș Nicolae „Chamber Jazz Music.” Trec în grădina Verona, hotărât să mai întârzii, și ceva sună cunoscut: When she leaves, she’s just asking to be followed. Am auzit-o live la Muzeul Țăranului; Luiza Zan & Jimmy Cherkez. Ziua 2: Luiza Zan project .

Îmi comand o limonadă cu mentă și încerc să-mi aduc aminte cum am descoperit eu „Gărâna Jazz Festival.”

Eram clasa a 12-a și nedorind să las impresia că nu m-ar interesa bacalaureatul, am sunat-o pe fosta mea profă de mate din clasele 9-10 s-o întreb dacă n-ar vrea să mă mediteze. A acceptat bucuroasă. Am stabilit ce rămăsese de stabilit și ne-am apucat de treabă. O lună mai târziu, neavând nici eu și nici ea chef de lecții, am început să stăm la taclale. Am bârfit cât am putut, despre tot ce s-a putut, mai ales muzică. La Tchaikovski și Beethoven ne-am înțeles de minune, când i-am zis că-mi place Wagner voia să mă scuipe, dar la Chopin s-a calmat.

Trecem la jazz, iar eu încerc să-i explic de ce nu prea poți să-i compari pe Antonio Carlos Jobim și Dave Brubeck, dar se încăpățâneză să nu-mi dea dreptate și ne întoarcem pe un teren neutru: Armstrong și Ella Fitzgerald or să sune mereu mișto.

Începe să-mi povestească despre nu știu ce festival de jazz de la Gărâna, În Poiana Lupului, undeva pe lângă Caraș-Severin. Se pare c-ar fi unul dintre cele mai importante festivaluri din sud-estul Europei, ajuns la ediția a 16-a. N-am băgat eu de seamă, nu prea mă interesa pe atunci. Mi-a lăsat totuși un link, iar când am ajuns acasă am început să caut.

Edgar Knecht, Portico Quartet, Eugen Gondi, Nils Petter Molvaer, Adrian Gașpar, Iordache, Charles Lloyd, Arild Andersen, Peter Wertheimer, Pawel Kaczmarczyk Audiofeeling Band, Avishai Cohen, Frederika Krier, adică toți „dubioșii” pe care îi ascultam eu – după cum îi catalogau colegii mei –  veniseră la acest festival de care habar n-aveam. Simțindu-mă ca și cum aș fi găsit cutia Pandorei plină numai cu bunătăți, încep să-mi fac în cap calcule care mai de care: dacă nu mai mănânc la prânz și-mi strâng banii, fac rost de bilete de tren, cort împrumut, iar cu mâncarea văd eu cum mă descurc.

Revin în prezent, deschid pagina evenimentului și văd că și anul acesta oferta e dacă nu mai bună, atunci cel puțin la fel de tentantă. Patru zile de jazz de cea mai bună calitate, totul într-un cadru cum nu se poate mai natural, mai autentic, mai viu.

București 2014

Gărâna Jazz Festival aniversează 18 ani de existență. Stau cu ceașca de cafea în stânga, laptopul în brațe, încercând să articulez în scris câteva cuvinte despre ediția de anul acesta. Mi-e aproape imposibil să spun ceva fără să par redundant și asta doar privind line-up-ul.

Festivalul nu se dezminte nici de această dată: patru zile dedicate exclusiv sensibilității auditive.

Deschiderea îi are ca protagoniști ADAM BAŁDYCH IMAGINARY QUARTET (Polonia), ANDY SHEPPARD TRIO LIBERO (Anglia, Franţa), DAVE DOUGLAS – THE RIVERSIDE QUARTET (USA), MARIUS NESET QUARTET (Norvegia, Danemarca).

Cea de-a doua zi ne întâmpină cu acordurile clapelor unuia dintre cei mai recunoscuți organiști: JOEY DEFRANCESCO TRIO (USA), iar pe scenă i se vor alătura, printre alții: ARVE HENRIKSEN BAND (Norvegia), ULF WAKENIUS BAND (Suedia, Danemarca) și nu în ultimul rând ELENA MÎNDRU FINNECTION (România, Finlanda), recunoscută la nivel internațional, apreciată de însuși Quincy Jones, care i-a înmânat premiul al 2-lea și Premiul Publicului în cadrul unui festival desfășurat în luna iulie a anului 2012, în Elveția.

Penultima zi îi aduce în prim-plan pe TIBERIAN / DAHLGREN / BETSCH “Both Sides of the River” (România, USA), PEDRO NEGRESCU TRIO (România, Ungaria), THE CRIMSON PROJEKCT (USA), KIMMO POHJONEN (Finlanda)

Finalul îi readuce pe românii de la JAZZYBIT, prezenți și la edițiile din anii trecuți. Printre artiștii care vor mai urca pe scenă se numără și MIKE STERN / BILL EVANS BAND featuring Dennis Chambers & Tom Kennedy (USA), TOM HARRELL COLORS OF A DREAM with ESPERANZA SPALDING (USA), STIAN WESTERHUS (Norvegia).

Nu mă grăbesc, îmi termin cafeaua, rulez niște tutun și aștept. Locul de joacă este același: Gărâna, Poiana Lupului, undeva pe lângă Caraș-Severin. Perioada: 10-13 iulie. 

Pentru informații cât mai exacte intră pe https://www.facebook.com/GaranaJazzFest, nu vei fi dezamăgit.

Surse fotografii: garana-jazz.ro