Sigur ai auzit de fenomenul global apărut în perioada campaniei prezidențiale din 2016, în Statele Unite. În toată vâlva jurnalistică care i-a avut protagoniști pe Hillary Clinton și pe Donald Trump, au apărut multe știri virale – de la propagandă politică de-o parte sau de alta, până la știri false cu titluri bombastice.
La mai bine de un an după alegeri, Donald Trump a „decernat” printr-un tweet, premiile pentru cele mai false știri ale anului, fake news din care nu a avut doar el de pierdut, ci toată lumea.
Ce este până la urmă fake news?
Fără doar și poate este un fenomen la fel de vechi ca primele graiuri, dar care a prins amploare începând cu știrile scrise. Pe scurt, fake news e un tip de propagandă care constă în dezinformare deliberată, de cele mai multe ori întâlnită în Social Media.
Adevărul este că opiniile sunt mai ușor de controlat după ce se creează confuzie, iar ce moment este mai propice decât în era Internetului, când toată lumea are o accesibilitate facilă la noi informații. Unele dintre cele mai populare platforme, Facebook, Twitter și Google prioritizau click-urile, share-urile și reclamele, în defavoarea calității informației.
Nu e de mirare de ce din când în când mai găsești pe newsfeed postări despre moartea unui artist cunoscut, publicate doar pentru a crește traficul unei pagini.
Cum putem identifica fake news?
Suntem atât de predispuși dezinformării încât am devenit sceptici sau cădem în teorii conspiraționiste despre cum vor să ne controleze guvernul împreună cu alte organizații secrete. Cu toate că se zice că trăim impactul infocalipsei, trebuie să știm unde să căutăm surse sigure decât să respingem orice informație. Iată câteva metode:
- Ia în vedere sursa care a publicat informația.
Nu este nevoie de o analiză complexă a programului Tv sau a blog-ului pentru a distinge care este fake news. De obicei se cunoaște cel puțin o sursă de încredere care și-ar distruge reputația instant dacă ar face propagandă sau dacă n-ar reveni asupra unei informații false.
Alt exemplu este cel al platformelor cunoscute pentru conținutul lor satiric care aruncă știri „bombă” cu scopul de a ne amuza. Dacă nu ești la curent cu actualitatea și nici nu ai simțul umorului, verifică măcar ce scop are platforma înainte de a lua știrea ca atare.
- Verifică cine este autorul.
…și dacă există. Blog-urile fantomă se ocupă cu propagandă sub un nume fals și fac spam pe diverse grupuri sau își câștigă credibilitatea printr-un număr mare de urmăritori, re-tweets și share-uri prin intermediul boților.
Rusia este un exemplu martor în propagarea fake news prin știrile de propagandă anti-SUA. Autorii articolelor mărturisesc într-un articol New York Times că agenția rusă plătea zeci de mii de dolari lunar trolli care să scrie articole false despre V. Putin, Barack Obama sau rolul SUA în răspândirea virusului Ebola.
- Citește tot conținutul articolului.
Cel mai popular mecanism de intrigare a audienței este clickbait-ul. Titlul trebuie să fie cât mai spectaculos și mai non-conformal pentru a atrage lumea, însă deseori se ajunge la a da o informație scoasă din context pentru a aduce cititorii pe site. Așa că, înainte de a citi un titlu și a da știrea mai departe, verifică dacă este în concordanță cu conținutul acesteia.
- Vezi ce spun specialiștii din domeniu.
Când citești un blog și nu îți poți da seama dacă autorul este un simplu opinat, cea mai sigură cale spre a ajunge la adevăr este de a căuta un site oficial, de specialitate în domeniul respectiv. Cu siguranță, știința nu are mereu dreptate și a făcut multe afirmații care s-au dovedit a fi false, cum ar fi că Pământul este plat, însă, la nivelul tehnologic actual, oamenii de știință sunt cel mai aproape de adevăr.
Dacă te simți în formă pentru a experimenta într-un mod interactiv metodele folosite în media pentru a promova fake news, încearcă jocul Get Bad News.
De ce ne afectează pe toți?
Oricât de pasivi am încerca să fim, nu putem rămâne neafectați de ușurimea cu care se transmit mai departe informații neveridice. Putem să zicem că nu ne interesează viața politică, așadar, știrile din acest domeniu nu ne afectează. La fel de bine putem să credem că încălzirea globală este o înscenare și articolele despre poluare nu ni se vor mai părea controversate, ci chiar irelevante.
Însă un lucru este cert: fake news este un fenomen cât se poate de real și nu este prezent doar în Statele Unite. România a figurat pe lista neagră a OMS prin 27 de decese în urma îmbolnăvirii de rujeolă, numai în 2017. Motivul? Părinții se opun ideii de vaccinare cu injecția ROR deoarece se tem de posibilitatea provocării autismului.
Deși multe studii efectuate pe sute de mii de copii n-au putut găsi o corelație între vaccin și autism, a fost de ajuns un studiu din 1998 ca să se creeze confuzie printre părinți. Studiul lui Andrew Wakefield a fost demontat, fiind găsite date incorecte și inclusiv un fals.
La 20 de ani de la publicația studiului, rujeola este mai actuală ca niciodată. Dincolo de dezbateri și opinii, consecințele se află în cifre. Și aceasta e doar o mostră din ce se poate întâmpla prin simpla utilizare iresponsabilă a unor informații.
Ție ce impresie ți-a lăsat propaganda din media? Crezi că mai există surse sigure?
Surse info: wikipedia.org, buzzfeed.com, nytimes.com, tweeter.com, „Decât o Revistă” Nr. 30
Surse foto: radiovacanta.ro, belfasttelegraph.co.uk
