Muzeul Național de Artă al României împreună cu BRD Société Générale organizează expoziția Specii de spaţii – lucrări din colecţia de artă contemporană Société Générale, ce va fi deschisă în perioada 19 aprilie – 14 iulie 2019 la MNAR.
Expoziția prezintă publicului 24 de artiști din colecția băncii Société Générale, Paris și se concentrează pe lucrări din ultimul deceniu, identificând câteva repere semnificative – puncte de pornire într-o investigație a unor discursuri remarcabile în pictura, sculptura și fotografia recente. Selecția este completată de patru „studii de caz”: artiștii din colecție – Farah Atassi, Julien Prévieux, Danica Dakić și Florian & Michael Quistrebert – prezintă secțiuni mai ample din practica lor, care, fie multiplică abordările conceptuale ori stilistice, fie aprofundează și nuanțează tematica lucrării lor din colecție.
Expoziția își împrumută titlul de la un volum de texte despre locuire, spații domestice și publice, reale ori abstracte: cartea lui Georges Perec Espèces d’espaces (Specii de spații), publicată in 1974. Ideile și strategiile curatoriale sunt în egală măsură inspirate de această tipologie poetică a locurilor și a comportamentelor pe care locurile le prescriu, condiționează, ori le fac posibile, a modurilor în care orașele și hărțile, paginile și camerele, frontierele reale ori metafizice domină sau stimulează imaginația.
Selecția ocupă două săli ale Muzeului Național de Artă al României, spații care fac palpabil unul dintre sensurile frazei lui Perec. Cele două săli fac parte din extensia unei aripi a Palatului Regal din 1960, extensie care a prelungit mimetic fațada, dar a distorsionat și diluat detaliile la interior, compunând un spațiu generic după noile reguli ale timpului. Deși proiectate și construite în același timp, cele două săli rezolvă în moduri pregnant diferite probleme de scară, detaliu și atmosferă; ele sunt unite printr-un ancadrament care amintește de burduful unui aparat fotografic vechi, ca și cum una ar fi imaginea mai limpede sau neclară a celeilalte. Specii distincte de spații, cele două săli par rezultatul unor permutări aleatorii, ale unei suprapuneri inexacte între tipare formale și ideologice pe aceeași planșetă de arhitectură.
Scenografia expoziției, realizată de Ideogram Studio, accentuează această trăsătură a spațiului fracturat printr-o serie de colțuri ce delimitează patru camere imaginare, orientate diferit și întretăiate, atât între ele cât și cu cele două săli ale muzeului. Aceste demarcații, și noile configurații ori dinamici spațiale pe care le delimitează, găzduiesc juxtapunerile pe care le urmărește expoziția între formele diverse, intensitățile și rezonanțele imaginației spațiale ale lucrărilor.
Curator: Mihnea Mircan
Muzeul Național de Artă al României
19 aprilie – 14 iulie 2019
Parterul Galeriei Naționale
Program: miercuri – duminică, 10 – 18.
***
Expoziția eveniment Eli Lotar (1905 – 1969)
Muzeul Colecțiilor de Artă găzduiește expoziția eveniment Eli Lotar (1905-1969), organizată de Muzeul Național al Literaturii Române, Centre Pompidou și Jeu de Paume, în contextul Sezonului Franța – România 2019. Expoziția reeditează retrospectiva Eli Lotar deschisă în 2017 la Centre Pompidou, fiind o premieră absolută pentru România.
Fotograf și cineast francez de origine română, important reprezentant al avangardei pariziene, Eli Lotar (Eliazar Lotar Teodorescu) este fiul poetului Tudor Arghezi, de la care ar fi primit primul său aparat de fotografiat.
Lotar și-a petrecut copilăria la București, alături de tatăl său, pentru a „reveni” la Paris (orașul în care s-a născut) în 1924. Aici se apropie de Germaine Krull, de la care învață meserie, și mai târziu de suprarealiști, publicând mai ales în revistele de avangardă „VU”, „Jazz” și „Arts et métiers graphiques” și participând la expoziții internaționale importante ca „Fotografie der Gegenwart”, „Film und Foto” și „Documents de la vie sociale”. Fotografiile și filmele lui Eli Lotar surprind o întreaga modernitate vibrantă, spectaculoasă, poetică, decadentă, tulburătoare: imagini din spitale și abatoare, scene din viața prostituatelor, lumea plină de pitoresc a artelor spectacolului, peisaje mediteraneene și situri arheologice grecești așa cum arătau acestea la începutul anilor ’30.
Realizată în mare parte din fondurile Cabinetului de Fotografie al Muzeului Național de Artă Modernă – Centre Georges Pompidou și cu concursul unor colecții private, expoziția reunește circa 80 de fotografii vintage și o selecție de o sută de documente (cărți, reviste, scrisori, negative, filme) care ilustrează esența activității lui Eli Lotar. Ea aduce în prim plan o viziune cuprinzătoare asupra creației artistului, a unicității traiectoriei sale și a universului său vizual.
Produsă de Galeria Națională Jeu de Paume și de Centre Georges Pompidou ea constituie o binemeritată recunoaștere a contribuției lui Eli Lotar la conturarea modernismului fotografic și cinematografic.
Vernisajul va avea loc la ora 19.30.
Coordonator program: Ioan Cristescu, Director MNLR
Muzeul Colecțiilor de Artă
18 aprilie – 14 iulie 2019
Program: sâmbătă – duminică, 10 – 18
Utima intrare se face la ora 17.00.
Românii care au făcut Franța, francezii care au făcut România – 100 de ani de intimitate
Muzeul Național de Artă al României împreună cu doamna Marcela Feraru – curator al expoziției, prezintă publicului o inedită expoziție documentară dedicată unor mari personalități române și franceze care, de-a lungul istoriei, au strălucit prin contribuția lor la cultura celor două țări.
Expoziția trasează prezența personalităților române în Franța și a celor franceze în România, punând accentul pe opera scriitorilor, oamenilor de știință, artiștilor, actorilor, muzicienilor, arhitecților sau compozitorilor care au țesut legături indestructibile între Franța și România.
Cioran, Eliade, Brâncuși… Toată lumea cunoaște aceste nume, dar câți știu în Franța că aceștia sunt români? Cine mai știe astăzi că Tristan Tzara, părintele dadaismului, a pornnit din România? Că motorul cu reacție a fost inventat de un alt român, Henri Coandă? …
Cine mai știe că pașoptiștii români și-au făcut studiile la Paris cu Edgar Quinet și Jules Michelet, care au scris minunate cărți consacrate României? Că Unirea Principatelor și crearea instituțiilor moderne ale tinerei Românii s-au bucurat de sprijinul direct al împăratului francez Napoleon al III-lea? Că fața actuală a Bucureștiului se datorează unor mari arhitecți francezi – de la Ateneul Român la sediul Băncii Naționale sau al Politehnicii?
Expoziția are loc în parteneriat cu Panthéon Paris, Mission du Centenaire 14-18, Institutul Cultural Român și Primăria Capitalei prin AMPT.
Expoziția este accesibilă publicului pe Calea Victoriei în perioada 18 aprilie – 14 iulie 2019.
***
Aceste expoziții se înscriu în calendarul Sezonului Franța-România 2019. Ele valorifică implicit temele abordate în cadrul acestuia, contribuind la actualizarea imaginii și a percepției celor două popoare unul față de celălalt, precum și la întărirea legăturilor culturale și a cooperării dintre cele două țări.
Pentru detalii suplimentare vă invităm să contactați Departamentul de Comunicare al MNAR: comunicare@art.museum.ro
