Ce se întâmplă odată cu venirea noului an? Se întocmește o listă cu rezoluțiile care urmează a fi îndeplinite, unele uitate din anul trecut, iar altele neîndeplinite acum doi ani, dar care merită să fie atinse în anul ce tocmai a venit. Și, dacă se mai poate, se face o listă bine gândită cu schimbările care trebuie făcute. Nu vorbim despre schimbări în plan profesional, ci lumina întâmplărilor actuale, ne îndreptă către sistemul educațional românesc. De puțin timp am bătut palma cu 2019 și am început să ne punem la treabă.
Cum stăm cu educația din România și ce se mai întâmplă în sistemul educațional?
Ca să ajungem în momentul actual, necesită o întoarcere în timp, pentru a vedea ce nu am făcut bine și ce ar trebui a fi schimbat. Sau de ce ne-a fost frică cel mai tare și nu am avut curajul să schimbăm.
Suntem pe locul 3 în Uniunea Europeană la părăsirea timpurie a școlii. Un fenomen bolnav care atacă din plin educația din România, făcând-o mai șubredă pe zi ce trece. Și mai trist este că, abandonul școlar ia amploare. La suprafață, situația nu pare a fi chiar așa neagră. Însă, România secolului XXI pare a păși doar cu stângul în ceea ce privește evoluția educației.
Spre exemplu, circa 2.355 de unități școlare au grupuri sanitare situate în curte care nu sunt dotate cu apă curentă și canalizare. Adăugându-se gradele cu minus care sunt iarna, e o reală plăcere să mergi la școală și să mai fii și productiv.
18,9% dintre tinerii români, din intervalul de vârstă cuprins între 18 și 24 de ani, renunță la studii. La acest capitol, fetele sunt cele care abandonează școala mai repede, circa 18% din fetele românce.
Mediul rural e fruntaș la abandonul școlar, luându-se în calcul și situația socială care nu e prea plăcută. De fapt, e cealaltă României care stagnează când vine vorba de emancipare sau orice ține de un trai normal, specific secolului XXI.
Aproximativ 500.000 de tineri au emigrat din România, în perioada 2007-2017
Dacă îi luăm în calcul și pe cei care au plecat la studii în străinătate (și care probabil nu se mai întorc), numărul ar fi mai mare.
Suntem a doua țară din lume în ceea ce privește emigrația. 47% dintre tinerii români cu vârste între 16 și 35 de ani spun că și-ar dori să emigreze.
În noiembrie 2018, la premierea elevilor care au obținut 10 la Examenul Național de Bacalaureat, niciun tânăr nu a fost prezent la ceremonie. De ce? Pentru că toți tinerii sunt plecați la studii în străinătate. Din cei 22 de elevi care au obținut media 10 la bacalaureat, toți au ales o altă cale pentru dezvoltarea educațională. Se mai întorc? Cred că e cea mai grea întrebare.
Te mai întorci? Pentru a vedea cum decurge educația din România?
Marea problemă este cum păstrăm tinerii în România. Și ce le oferim pentru a rămâne.
Schimbările pentru 2019 care vizează educația în România, au în vedere introducerea unei „trepte” după terminarea clasei a X-a. Adică, odată ce se termină învățământul obligatoriu, trebuie să îți evaluezi cunoștințele pentru a merge mai departe. Nu se știe dacă va fi un salt spectaculos spre reușită, cu toate că are în vedere un beneficiu pentru elevi. Odată ajunși față în față cu bacalaureatul, nu vor mai avea așa multă materie de învățat.
…bacalaureatul care, la rândul său, suferă și el ceva schimbări. Vor fi introduse teste grilă atât pentru Evaluarea Națională, cât și pentru examenul maturității. Știi sau nu, tot faci ceva la grile. Dacă va crește rata de promovare, vom vedea. Sau dacă se va declara că va fi mai ușor, vom vedea și asta.
De altfel, se pune în discuție bacalaureatul diferențial. În liceele care au avut o promovabilitate mică în anii anteriori, li se va implementa o formă de testare medie, care îi va ajuta să promovezi mai ușor.
Educația în România s-a transformat într-un subiect destul de sensibil, care nu duce spre progres. Mai trist este că, fără să ne dăm seama, ne pierdem în decizii fără rezolvare, care nu aduc niciun beneficiu tinerilor. Cel mai bine ar fi ochirea punctului care nu dă roade, pentru a-l transforma în ceva folositor. Atât pentru tineri, cât și pentru educația în sine a României.
Surse: agerpres.ro, caleaeuropeană.ro;