Cum poate fi combătută discriminarea- relatările psihologului Vica Isabela Edu

Discriminarea rămâne, în continuare, una fără soluții, fiind prezentă în toate țările lumii. Acest termen face referire la aplicarea unui tratament diferit față de o persoană sau de un grup de persoane, aflate în situații asemănătoare sau chiar identice, comportamentul neavând nicio justificare obiectivă. De asemenea, pentru ca o acțiune să fie caracterizată ca fiind discriminatorie, aceasta trebuie să fie reprezentată de unul dintre criteriile condiționate de lege: rasă, etnie, culoare, naționalitate, limbă vorbită, religie, sex sau apartenență politică.

Minoritățile etnice din România

1.  O Românie modernă şi democratică care se construieşte pe sine şi aspiră la o dezvoltare armonioasă, prosperitate şi emancipare pentru toţi cetăţenii săi, nu poate ignora minorităţile naţionale, cetăţeni diferiţi prin origine, limbă, istorie şi tradiţii, dar egali în demnitate, drepturi şi îndatoriri cu cetăţenii români majoritari.

2. Conform DEX, minoritatea reprezintă un număr mic sau partea mai puțin numeroasă de membri ai unei colectivități, iaretnic/ă face referire la formele de cultură și civilizație specifice unui popor. Potrivit aceluiași dicționar, minoritatea națională/etnică reprezintă un grup de oameni care au aceeași etnie și vorbesc aceeași limbă și care se deosebesc de restul majorității locuitorilor unui stat prin cele două caracteristici menționate.

3. Minorităţile etnice au reprezentat întotdeauna un procent semnificativ din populaţia României. Cele mai importante sunt cele reprezentate de maghiari, rromi, germani, ucraineni, ruşi lipoveni, evrei, turci, tătari, armeni, bulgari, sârbi şi croaţi, cehi şi slovaci, polonezi, greci, albanezi, italieni. La ora actuală, în România sunt recunoscute oficial 18 minorităţi etnice, fiecare dintre acestea (cu excepţia celei maghiare) fiind reprezentate automat în Parlamentul României.

În urma recensământului din 2011, România număra o populație de aproximativ 20 de milioane de locuitori, dintre care un procent de 11% sunt reprezentate de minorități.

Cele mai importante și numeroase minorități etnice sunt:

• comunitatea maghiară (1,23 milioane locuitori, 58,9% din totalul minorităților)

• comunitatea rromă (0,62 milioane locuitori, 29,8% din totalul minorităților)

• comunitatea ucrainiană (50,9 mii locuitori, 2,44% din totalul minorităților)

• comunitatea germană (36 mii locuitori, 1,73% din totalul minorităților)

• comunitatea turcă (27,7 mii locuitori, 1,33% din totalul minorităților)

• comunitatea de ruși-lipoveni (23,5 mii, 1,13% din totalul minorităților)

Am stat de vorbă cu Vica Isabela Edu- psiholog clinician si psihoterapeut din București, pentru a afla posibilele măsuri luate pentru ca rata discriminării din România să scadă treptat și pentru acceptarea, de asemenea treptată, a etnicilor din țara noastră în societate.

Atunci când sunt discriminați, oamenii se simt umiliți, respinși și nedreptățiți. Este în general acceptat faptul că orice copilul are nevoie să se simtă iubit şi în siguranţă. De asemenea, este de necontestat importanța pe care satisfacerea acestei nevoi o are asupra creșterii și evoluției copilului. Simţindu-se iubit şi în siguranţă, acesta are curaj săse desprindă de părinţi, să exploreze situaţii noi şi astfel poate să înveţe şi să se dezvolte cognitiv. 

Necesitatea îmbunătățirii intra-comunicării între instituțiile de stat, ONG-uri și organizațiile internaționale este unul dintre primii paşi ce urmează să fie întreprinşi în procesul de realizare a unor efecte mai bune ale acțiunilor întreprinse la rândul lor în domeniul nediscriminării. În acest sens, ar putea fi implementate mai multe măsuri: instituirea unei baze de date a proiectelor din acest domeniu, care sunt în curs de implementare, curente și a celor planificate, coordonarea proiectelor implementate în paralel de către diferite ONG–uri cu diferiți donatori, o legătură mai bună între Consiliul de Egalitate, donatori și ONG-uri – crearea unui mecanism de raportare sau schimb de informații în mai multe cazuri, o cultură de cooperare în loc de concurență între ONG-urile care au aceleași obiective, etc.

Ce strategii ar trebui implementate cu privire la combaterea discriminării?

Vorbind despre strategii, acestea joacă un rol esențial în prevenirea și combaterea fenomenului de discriminare. Printre ele amintim:

    -ședințe de consiliere, atât în școli cât și în instituțiile statulu -ședințe de psihoterapie individuale, de familie, sau de grup.

   -exemplele de practici audio-vizuale coerente și susținute de resurse audio-vizuale, cum ar fi clipuri video, DVD-uri, TV și emisiuni de radio, etc

  -inițiativele de senzibilizare sunt foarte importante și utile atunci când un fenomen trebuie să fie răspândit și popular printre memebrii comunității și de factorii de decizie.

 -instrumentele educaționale care includ mai multe tipuri de programe formale și informale, inițiative, activități, publicații și training-uri, care au ca scop prevenirea și/sau abordarea discriminării. Aceste instrumente pot fi, de asemenea, găsite on-line.

 -strategii și instrumente de intervenție ce includ practici, instrumente și metodologii, care utilizează mai multe tehnici și metode (de exemplu, arte, psihologie și psihoterapie) în scopul de a oferi modalități sigure și utile de prevenire și răspuns la fenomenul dicriminării.

-organizații: În multe țări europene s-au creat organizații care studiază și promovează programele și inițiativele, sprijină membrii comunităților în prevenirea și combaterea aceestui fenomen.

-telecomunicații și Tehnologia Informației: resursele anti-discriminare, electronice și online, constau în practici, instrumente și metodologii încărcate pe internet, precum și practici, instrumente și metodologii care pot fi implementate prin folosirea tehnologiei (de exemplu la calculatoare, pe platforme on-line, etc). Folosind telecomunicațiile și tehnologia informației, se poate asigura un nivel ridicat de inovație, eficiență, durabilitate și scalabilitate. Mai multe site-uri sunt create special pentru a oferi informații cu privire la discriminarea în școală.

-teatru și piese de teatru: piesele de teatru au fost produse și utilizate pentru creșterea gradului de conștientizare cu privire la fenomenul discriminării.

 Pentru a putea preveni acest fenomen, psihoeducația trebuie să fie făcută de timpuriu. În practica din cabinet, atunci când lucrez cu persoane care aparțin unei etnii, de cele mai multe ori atenția este centrată pe: autocunoașterea și accesarea potențialului interior, control și autocontrol comportamental și emoțional, dezvoltarea abilităților de comunicare și creșterea stimei de sine.

Mi-ar plăcea ca în instituțiile școlare să existe programe care să nu fie doar pe hârtie, pentru prevenirea și combaterea discriminării. În același timp, consider că ar fi foarte important să existe ore de psihoeducație, astfel încât părinții să poată participa. Rolul acestor ore ar fi acela de a-i informa, de a-i conștientiza și de a-i învăța cum să recunoască eventualele șicanări sau abuzuri la care pot fi supuși copii lor.

 Încurajez clienții să iși cunoască valorile etnice, să le promoveze, dar în același timp să nu uite să îi respecte pe ceilalți, amintindu-le că respectul se câștigă, nu se impune.

Fiecare om este unic, este special și fiecare merită să fie respectat, a încheiat psihologul Vica Isabela Edu.