Voltaire despre Emilie du Chatelet: „A fost un bărbat genial, a cărui singură vină era aceea că era femeie”.
Încă din Antichitate, rolul femeii în societate a fost perceput drept unul nesemnificativ, iar intelectul acesteia era considerat departe de cel masculin. Din acest motiv, femeile nu au avut privilegiul de a se dezvolta pe plan intelectual și cultural precum sexul opus multe secole înainte.
Ceva mai târziu, în Evul Mediu, societatea se conducea după sloganul: ,,Cine nu se supune, moare”. Biserica Catolică crease Inchiziția pentru a controla masele de oameni nesupuși și femeile „rebele” cu mâinile fanaticilor religioși. Astfel, femeile din acele timpuri, care își permiteau libertatea în gândire sau idei deosebite, erau declarate vrăjitoare și arse pe rug de Inchiziție. Egalitatea dintre sexe exista doar în contextul în care ambele mureau de ciumă și holeră.
Odată cu trecerea timpului, prin luptă, muncă și răbdare, femeile și-au dobândit dreptul la vot, decizie și personalitate. În pofida etichetei sociale și a diferenței educaționale, au existat femei care au reușit să dăruiască lumii realizări de importanță globală.
În continuare, avem câteva dintre cele mai importante invenţii realizate de femei în domenii precum știință și informatică.
Jeanne Baret – prima femeie care călătorește în jurul lumii
Din cauza regulilor drastice ale societății anilor 1700, care nu permiteau femeilor să participe în astfel de expediții, Jeanne Baret, se deghizează în bărbat. Ea a intrat pe navă în calitate de slujitor al botanicii franceze, iar câțiva ani mai târziu, s-a întors la Paris. Revenind din călătorie, Jeanne Baret a transferat 3.000 de specii noi de plante necunoscute la „Muzeul de Istorie Naturală”. Astfel, ea a devenit prima femeie care a făcut înconjurul lumii și care a avut un aport considerabil în dezvoltarea botanicii europene.
Emilie du Chatelet și principiile de mecanică care au contribuit la fondarea Teoriei Relativității
Franțuzoaica Emilie du Chatelet a fost prima femeie care a dat dovadă de cunoștinţe profunde în matematică şi fizică. Modul său de a gândi și ideile inovative au demonstrat, ulterior, că lucrările concepute de ea își aveau locul cu zeci de ani înaintea timpului în care trăia. Emilie du Chatelet a scris lucrări care păreau a nu avea nici o valoare atunci, precum „Dissertation sur la nature et la propagation du feu” sau „Institutions de Physique”. Ele, însă, și-au demonstrat importanța ceva mai târziu, devenind fundamentul multor descoperiri ulterioare. De asemenea, matematiciana a mai tradus în limba franceză lucrarea lui Isaac Newton numită „Principia Mathematica” și a gândit principii de mecanică despre care cercetătorii au afirmat că au contribuit la fondarea Teoriei Relativitaţii de către Einstein.
Lise Meitner – primul om care a găsit modalitatea de a ,,sparge atomul”
Lise Meitnera fost primul om din lume care a gândit în termeni principiul diviziunii atomice și a cercetat energia eliberată de diviziunea atomilor de uraniu. Rezultatele cercetărilor ei au fost apreciate de către savanții acelor timpuri și nominalizate pentru premiul Nobel. Fiind de origine evreică, a plecat din Germania, unde își construia cariera la începutul celui De-al Doilea Război Mondial. Din acest motiv, premiul Nobel pentru descoperire i-a fost acordat colegului ei Otto Hahn.
Ada Lovelace – primul programator de calculator din lume
Augusta Ada King, Contesă de Lovelace a fost o matematiciană engleză cunoscută pentru munca ei la calculatorul mecanic al lui Charles Babbage și, în particularitate, la motorul analitic. Manuscrisele ei includ ceea ce este recunoscut drept primul algoritm, care urmează să fie procesat de către o mașină. Datorită acestui fapt, ea este adesea considerată primul programator de calculator din lume, iar inteligența acesteia a fost apreciată de mari savanți de atunci precum Michael Faraday. Ada Lovelace a specificat în manuscrisele sale că totuși se opune inteligenței artificiale, deoarece mașinile nu fac decât să efectueze proceduri și nu dispun de abilități de analiză.
Marie Curie – prima deținătoare a 2 premii Nobel în diverse domenii
Marie Curie – om de știință de origine poloneză, fizician și matematician, care s-a făcut cunoscută datorită descoperirii radiului și poloniului. Primul Premiu Nobel pentru aceste descoperiri a fost împărțit cu soțul său, Pierre Curie. Al doilea l-a primit pe cont propriu, în chimie, pentru cercetările sale în domeniul radioactivității. Marie Curie și-a legat activitatea și de cercetarea cancerului. A înaintat ipoteza potrivit căreia radiațiile pot fi folosite pentru vindecarea diverselor forme de cancer și a creat chiar și un institut la Paris în acest sens. Tot ea a fost și directoarea serviciului radiologic al Crucii Roșii, unde a avut un rol important în timpul Primului Război Mondial. A mai elaborat mici instrumente, care au fost folosite pentru a detecta gloanțe sau alte elemente din rănile soldaților. De asemenea, Marie a devenit și prima femeie director a laboratorului de fizică a Universității Sorbona.
Grace Murray Hopper – femeia care ne-a împrietenit cu calculatorul
Grace Murray Hopper a fost o informaticiană și un ofițer în marina militară a Statelor Unite ale Americii. Ea și Howard Aiken au proiectat primul computer, Harvard Mark I, de cinci tone, de mărimea unei camere, în anul 1944. Hopper a inventat dispozitivul care traducea limba scrisă în cod de computer și a inventat termenul „virus” în momentul în care a trebuit să elimine câteva molii din dispozitiv. În anul 1959, Hopper a făcut parte din echipa care a proiectat COBOL, care este unul dintre cele mai moderne limbaje de programare. Astăzi, Grace Murray Hopper este una dintre cei mai mari informaticieni, care a pus bazele informaticii contemporane.
Margaret Hamilton ne-a adus pe lună și a creat Software-ul
Margaret Hamilton este matematiciană și inginer în software și a contribuit la scrierea codului pentru prima misiune spațială a Apollo 11, după succesul căreia, ea și-a continuat activitatea la NASA și la MIT. Așa s-a dezvoltat conceptul de ”software engineering” și algoritmii ”Universal Systems Language” care sunt pilonii de bază în programare. Mai târziu, Margaret Hamilton și-a înființat propria companie intitulată ,,Hamilton Technologies Inc”.
Hedy Lamarr – actriță a Hollywood-ului, care ne-a oferit Bluetooth-ul, GPS-ul si WI-FI-ul
Actriţa Hedy Lamarr este recunoscută nu numai pentru performanțele actoriceşti, ci şi pentru faptul că în 1941 a creat o metodă tehnologică, denumită „Secret Communication System”. Inspirându-se din modul de funcţionare al pianului, Hedy Lamarr a susținut ideea de a controla torpilele prin radio. Deşi invenţia a fost donată Marinei Americane, aceasta nu a utilizat-o în luptele din timpul celui de-al Doilea Război Mondial, fiind reluată în considerare în anii 1950. Invenția a stat la baza dezvoltării sistemelor de comunicație wireless pe care noi le folosim astăzi.
Stephanie Kwolek și invenția care a salvat mii de vieți
Vesta antiglonț este invenția care aparține chimistei Stephanie Kwolek, o americancă de origina poloneză, născută în SUA. În urma multor experimente, Stephanie a obținut un material sintetic numit kevlar, care este de cinci ori mai rezistent decât otelul la impact, fiind totodată însă mult mai ușor. Vesta antiglonț este doar una dintre multitudinea de invenții ale ei, întrucât Stephanie deține 28 brevete de inventator, ocupând poziția patru în clasamentul inventatorilor americani făcut de The National Inventors Hall of Fame (NIHF).
Alice Parker și invenția sa – încălzirea centrală
Ideea sistemului de încălzire centrală cu gaz a fost gândită pentru prima oară de către Alice Parker în 1919. Chiar dacă designul propus de ea nu a fost realizat, aceasta a fost prima încercare de a utiliza gazul natural pentru a încălzi un spațiu locativ. Inițiativa a fost revăzută și preluată ceva mai târziu și a servit drept inspirație pentru sistemul de încălzire centrală al viitorului.
Anna Connelly concepe scara de incendiu
Una dintre cele mai cunoscute invenții care ține de siguranța publică a fost inventată de Anna Connelly în 1887. Ea este cea care a avut o viziunea apropiată de cea pe care o știm astăzi, a scărilor de incendiu. Anterior au fost imaginate maşinării sau dispozitive mobile, cu ajutorul cărora persoanele aflate în pericol puteau să coboare ieșind pe fereastră.
Mary Anderson inventează ștergătoarele de parbriz
La sfârşitul secolului XX, în timpul unei călătorii în New York, Mary Anderson a asistat la o situație tipică sezonului de iarnă. În timp ce mergea cu taxiul, aceasta a observat că șoferul se oprea mereu pentru a curăța zăpada depusă pe parbriz. Când a revenit acasă, Anderson a realizat un ștergător de parbriz și a primit certificatul de invenție în 1905. Invenția însă, și-a căpătat popularitatea doar după aproape 10 ani.
Josephine Cochrane creează mașina de spălat vase
Fiind indignată de cantitatea vaselor de porțelan care se spărgeau în urma spălării vaselor, Josephine Cochrane inventează mașina de spălat vase. Maşinăria ei se baza pe presiunea puternică a apei şi primise certificatul de invenţie în 1886. Josephine a dat dovadă de rebeliune ieșită din comun pe atunci prezentându-și invenția proprietarilor de hoteluri fără să fie însoțită de soț, frați sau de tată la demonstrațiile făcute și la încheierea contractelor.
De asemenea, alte importante invenții realizate de femei sunt: Fierăstrăul circular inventat de Tabitha Babbit, încălzitorul de automobile de Margaret Wilcox, periscopul pentru submarine de Sarah Mather, mașina de deszăpezit de Cynthia Westover, scutecele de Marion Donovan.
