De la gripa spaniolă la coronavirus
The Photo One / Profimedia Images

În urmă cu peste o sută de ani, populaţia lumii s-a confruntat cu o nouă boală, asemănătoare virusului COVID-19. Reacţia iniţială a populaţiei nu a fost una tocmai alarmantă sau de îngrijorare.

Putem vedea asemănări, de la gripa spaniolă la coronavirus, în momentul actual?

Presa spaniolă, responsabilă de denumirea bolii

Pe 22 mai 1918, primele pagini ale ziarelor spaniole au raportat o nouă boală, ale cărei simptome erau asemănătoare cu ale unei gripe normale sau chiar mai blânde. Datorită unei deosebite atenţii primite de către presa din Spania, aliaţii Primului Război Mondial au numit-o gripa spaniolă. Aceasta însă a fost remarcată pentru prima dată în Fort Riley, Kansas, Statele Unite ale Americii, la 4 martie 1918.

Răspândirea masivă din timpul Primului Război Mondial

Cu toate că războiul era încă în desfășurare, nimeni nu a raportat nimic cu privire la gripă. Liderii țărilor participante la conflict au evitat acest lucru pentru a le menține moralul ridicat soldaților aflați în luptă. Aceștia au contribuit la răspândirea gripei spaniole la nivel mondial, odată cu întoarcerea lor de pe front și, de asemenea, prin mișcările masive de trupe. Cercetătorii au susținut că sistemul imunitar le era slăbit, din cauza tensiunii luptelor şi a atacurilor chimice, ce au dus la mărirea posibilității de a fi contagiați.

În perioada izbucnirii pandemiei, populația se confrunta cu două probleme. Cea mai mare parte a lumii era analfabetă și, în același timp, rata mortalității era de două ori mai crescută decât a celor mai sărace state din zilele noastre. Cu toate acestea, au fost luate multe măsuri asemănătoare celor din perioada pandemiei de astăzi, pentru limitarea răspândirii gripei.

Pentru început, a fost impusă carantina, iar oamenii au fost obligați să poarte măşti de protecție din tifon. Acestora li s-a sugerat să evite contactul direct cu alte persoane şi să stea cât mai mult în propriile locuințe. Au fost închise spațiile publice precum şcoli, universităţi, teatre sau stadioane. De asemenea, transportul feroviar era în permanență controlat şi dezinfectat de către echipe de specialitate, eforturile lor contribuind la limitarea unei posibile răspândiri.

Lipsa medicilor, o problemă majoră din timpul pandemiei de gripă spaniolă

Misiunea medicilor de a ajuta bolnavii să supraviețuiască nu era atât de eficientă precum cea de astăzi, din cauza personalului redus. Sistemul sanitar era copleșit, în primul rând din cauza faptului că cea mai mare parte a omenirii locuia în zone rurale, unde personalul medical era aproape inexistent. Ca și acum, au fost recrutați voluntari din rândul studenților de la medicină, de către Crucea Roşie. De asemenea, au fost experimentate și testate vaccinuri, fără succes însă. Majoritatea oamenilor încerca să se trateze prin metode tradiționale ca administrarea unor medicamente precum chinina și aspirina sau prin consumarea de ceaiuri din plante.

Primul val de infecție cu gripa spaniolă din anul 1918, asemănătoare perioadei noastre, nu a fost cel care a atins vârful în ceea ce privește mortalitatea cauzată de această boală. Odată cu sosirea verii și a temperaturilor ridicate, pandemia s-a diminuat în Europa, însă un al doilea val a lovit omenirea în toamna aceluiași an. Acesta a fost atât de sever, încât spitalele au devenit neîncăpătoare. Slăbiciunea, oboseala, febra, tusea și durerile de cap erau principalele simptome ale gripei. Majoritatea bolnavilor decedau la doar câteva ore după contagiere, însă cei care aveau organisme mai puternice rezistau între 1-2 zile.

Pierderile numeroase de vieți, cauzate de nerespectarea regulilor

Nici în perioada pandemiei de gripă spaniolă măsurile luate și regulile impuse nu au fost respectate de majoritatea populației, astfel că îmbolnăvirea a fost inevitabilă. Virusul a lovit fără milă de la oameni simpli, până la regi și președinți.
Populația a scăzut semnificativ la acea vreme, însă nu există date sigure în ceea ce privește rata mortalității, din cauza deceselor neraportate. Se estimează că gripa spaniolă a răpus între 50 și 100 de milioane de oameni, fiind cea mai letală din istoria omenirii. Aceasta a luat sfârșit în decembrie 1920, după trei valuri tulburătoare.

 

Comentarii

comentarii