Stă Ion și se uită la televizor. Știrile deja nu-i mai atrag atenția: un accident pe DN1, o femeie bătută bine de propriul soț, un judecător arestat pentru fapte de corupție, o gafă comisă de un alt politician decât cel care a comis-o ieri, o vizită oficială, inundații, profesori care cer mită, româncele, campioane europene, retrogradează Corona și așa mai departe.
Ce se gândește Ion: „De ce nu am plecat eu din țară? Ce caut eu aici? Dacă m-aș fi născut în altă parte, sigur aș fi ajuns ceva…” și gândurile îi sunt întrerupte de o altă știre: „duminică, 25 mai, (…) români” – a se completa cu cifra oficială din sondaje – „sunt așteptați la urnele de votare pentru a-și alege reprezentanții în Parlamentul European.”
„Hmm…”, cugetă Ion, „eu la ce secție trebuie să votez oare? Parcă am fost când eram mic cu maică-mea să o ajut să pună ștampila pe foaie. Acolo sunt și eu, da.” Din nou, gândurile îi sunt întrerupte de altă știre, meteo de data asta: „Vremea din weekend se anunță deosebit de frumoasă.” Gândurile lui Ion se tulbură: „Mai bine mă duc la un grătar. Ia să-l sun pe Grigore să vedem dacă poate să i-a grătarul de la tat-su.” (notă: dacă Ion ar fi mers mai mult la școală, știa ca verbul „a lua” se conjugă la conjunctiv, persoana a treia, în forma „ia”).
Și iată cum planurile lui Ion de a se implica în guvernarea țării din care face parte s-au dus pe apa sâmbetei. În continuare, eu vă voi împărtași, din propria înțelepciune, câteva lucruri pe care Ion a uitat să le ia în considerare înainte să ia decizia de a nu merge la vot:
- Dreptul la vot este valabil pentru toți cetățenii unei țări (cu mici excepții, cum ar fi unii pușcăriași), dar nu a fost întotdeauna așa. Dacă Ion era femeie acum 100 de ani, nu putea să voteze. La fel, dacă Ion era țăran acum 200 de ani, nu prea putea să voteze și lista poate continua.
- Votul lui Ion contează. Într-o țară în care nu ești sigur cum se numără voturile și în care numărătoarea steagurilor din Caragiale este o analogie care pare potrivită pentru acest proces, fiecare Ion de pe lista de vot ar trebui să se ducă la urne. De ce? Ca să fie sigur că el, nu altcineva, a băgat foicica ștampilată de sine în urnă și să evite eventualele neplăceri pe care nu-mi place să le explic, că ar trebui să le înțelegeți.
- Nu durează mult. Dacă Ion vrea să meargă la grătar, are timp să meargă la grătar. Trebuie doar să oprească în drum, înainte să pornească spre hypermarket să cumpere micii, să semneze o foaie, să pună o ștampilă pe o altă foaie și să o îndese într-o cutie. Durează maximum 15 minute, cu tot cu stat la coadă.
- Votul lui Ion înseamnă implicare în guvernarea țării sale. Poate sună pompos, dar așa e. Dacă se duce să voteze, Ion a pus umărul la evoluția sau involuția statului din care face parte. Oricare ar fi parcursul țării după vot, Ion a ales pe cine a crezut el capabil să ducă țărișoara pe culmile gloriei. Pentru restul, există MasterCard.
- Votul îți dă dreptul să te plângi. Da, Ion ar avea dreptul să își suduie țara și conducătorii, să își deplângă capacitățile intelectuale și fizice nepuse în valoare de sistemul în care trăiește, dar toate astea numai după ce votează, adică după ce contribuie cu ce are el mai de preț la acest sistem nedemn de valoarea lui de cetățean.
- Nu trebuie să alegi pe cineva anume. Dacă nu este mulțumit de niciunul dintre candidați, Ion ar putea să le pună tuturor ștampilele pe pătrățel, să le scrie mesaje în care să îi critice pe buletinul de vot, dar să fie prezent la urne. Își anulează singur votul, ca să fie sigur că nu va fi folosit în alte scopuri. Chiar și anulându-și votul, Ion participă activ în procesul de guvernare.
- Procesul de votare este întotdeauna transparent. Pe românește, dacă Ion nu știe ce și cum se votează, cum se numără, cine câștigă și în ce circumstanțe, un search pe un motor de căutare îi va răspunde la întrebări. Pentru mai multe informații despre alegerile de pe 25 mai, vă invit pe voi și pe Ion să citiți aici.
- Nu trebuie să fii acasă ca să votezi. Dacă nu ești în orașul natal, poți să votezi pe listele suplimentare din localitatea în care te afli. Adică, dacă Ion e student din provincie în București, poate să voteze în București, la orice secție de votare.
Aș putea să mai înșir multe motive, dar cred că aș repeta replici pe care le auzi la școală sau la televizor. Dacă la sfârșitul acestui articol ești încă nedumerit/ă care e mesajul, îți rezum eu: votul e important. Eu mă duc pe 25 mai să votez. Tu te duci?
Sursă foto: Google Images, https://www.facebook.com/OpenSocietyFoundations