Budapesta

Salut. Hai să plecăm oriunde pentru o fericire efemeră. Și la final, descătușați, să ne întoarcem cu o pungă de aer viu, neviciat.

Fie că sunt vacanțe de-o zi, dar la care ne gândim de-o viață. Fie le-am dorit atât de mult, încât s-au transformat în acasă. Ori că nu le-am înțeles prea bine și vrem să ne reîntoarcem. Cert e că nu trebuie să șovăim. Să ne frământăm atât. Au călătoriile astea o voluptate mai strașnică decât orice. Sunt neajunse. Atâtea locuri, senzații și lume 9, cum s-a spus. O noapte, o zi, încă o noapte și-un locșor. Atâta timp cât totul rămâne posibil. Atâta timp cât Budapesta sună în tine, du-ți pofta până la capăt. Într-o zi!

Când înaintezi în ,,Perla Dunării”, să cauți tot, nu numai asta.

Bazilica Sfântul Ștefan 

Cea mai mare biserică din Budapesta se află chiar în miezul orașului. Impunătoare, aspectuoasă, de cum o zărești îți transmite un fior, prin inscripția care stă consemnată pe frontispiciu: ,,EGO SUM VIA VERITAS ET VITA (,,Eu sunt Calea, Adevărul și Viața”). E sofisticată atât la exterior, cât și înăuntru. Aici se află brațul Sfântului Ștefan, primul rege al Ungariei și patronul spiritual al acesteia, cel care, de altfel, îi dă și numele.

Bazilica face parte dintre principalele atracții culturale. Interesant e faptul că aici au loc și concerte de orgă și că din turnuri ai parte de o vedere încântătoare asupra dichisitei Budapesta.

The Fat Policeman Statue

Pe aceeași stradă cu Bazilica Sfântul Ștefan, ocupând nu la fel de mult spațiu, drept și vertical se află un om gras. O burtă veselă. Grăsime cu noroc. Când buzele ghidului au pronunțat cel din urmă cuvânt, oamenii au executat: palmele bine intenționate și-au trecut imediat mângâierea peste burtica rotunjoară pentru un destin mai bun. În dragoste, normal.

Cât despre povestea polițistului, ei bine, se spune că a cedat. Mare gurmand. Îl animau mâncarea și femeile, de ce nu. Iscusitul artist l-a modelat după bunicul său. Simplu de tot, burta simbolizează bucătăria maghiară.

Budapest Eye

Ochiul Budapestei vede tot. Este cea mai mare roată din Europa și stimulează noaptea cu peste 10.000 de lumini colorate. Înălțimea sa a depins, bineînțeles, de clădirile din apropiere, pentru că, pe lângă plimbarea în sine, vederea de acolo de sus să fie una excepțională.

Odată ridicat, construcțiile se strâng la un loc, într-o potriveală de necontestat. Roata se află în apropiere de Bazilica Sfântul Ștefan și de The Fat Policeman Statue.

Bastionul Pescarilor

Este situat pe malul drept al Dunării. Odată ajuns aici poți admira cea mai frumoasă priveliște asupra orașului.

Breasla de pescari responsabilă cu protecția acestei porțiuni a Budapestei se spune că ar da numele construcției. Se mai spune și că numele ar veni, de fapt, de la o piață de pește care se afla în apropiere odată. Povestea din spatele numelui rămâne un secret, dar nu unul imens.

Bastionul l-am vizitat în februarie, lună în care intrarea este gratuită. Aici se află și statuia Sfântului Ștefan, dar și Biserica Matyas.

Traversează podul de peste Dunăre și urcă drumul care te caută demult. Și-ai ajuns.

Galeria Naţională a Ungariei

Sau deși obosit, odată ajuns aici nu îți vine să o mai iei din loc. Felul în care așteaptă toate capodoperele, vitalitatea pe care o simți la vederea lor poate să vindece orice. Galeria este largă, înaltă, nesfârșită. Înăuntrul ei, sufletul nu rămâne orb. Te agăți de orice, de vreo pictură, imaginezi o dorință. Și așa, ca după vis, se făcea că te trezești la viață din nou. Acolo.

Parlamentul Ungar

Stilul neogotic în care este construit mișcă ceva în tine. E o construcție pătrunzătoare, cu o arhitectură care o conturează și o delimitează de orice altceva. Imre Steindl este arhitectul Parlamentului Ungar și, totodată, cel mai popular arhitect maghiar din secolul al XIX-lea. Steindl a orbit înainte de terminarea uriașului și a murit în anul 1902.  În 1904, Parlamentul Ungar a fost inaugurat.

Pantofi pe malul Dunării

Ruginiți, degradați, slăbiți, obosiți, pantofii nu umblă. Sunt captivi în piatră și-nsoțiți de un mesaj: ,,IN THE MEMORY OF THE VICTIMS SHOT INTO THE DANUBE BY ARROW CROSS MILITIAMNEN IN 1944-45. ERECTED 16TH APRIL, 2005”.

Înainte să fie împușcați, ordinul era ca oamenii să se descalțe. Ca un curs firesc, trupurile cădeau în apă, iar pantofii urmau să fie vânduți pe piața neagră. La acea vreme, reprezentau un obiect prețios. Acum putem privi pantofi de toate mărimile și de toate formele. Bărbați, femei, copii, toți cei împușcați pe malurile Dunării au câte o pereche sculptată aici de către Gyula Pauer și conceptualizată de Can Togay. Este o imagine înduioșătoare, iar oamenii lasă astăzi flori și aprind lumânări lângă perechea de pantofi care le amintește cel mai mult de cineva drag.

Memorialul, una dintre cele mai emoționante amintiri ale holocaustului din Budapesta, se află în vecinătatea Parlamentului Ungar.

Croaziera pe Dunăre

Turul orașului pe Dunăre a fost o plăcere. Vizuală. Ghidul nostru a fost o femeie, o româncă, fostă profesoară și stabilită de mulți ani la Budapesta.

În cele trei ore de ascultat povești, bucuria a fost și mai mare odată dat startul prânzului inclus, unde, printre altele, am gustat și preparate tradiționale din Ungaria.

Croaziera pe Dunăre a fost dulce atunci și dulce erau și Budapesta și viața într-o iarnă cu farmec înghețat.

Comentarii

comentarii