Cristina Frei
credit foto: Cristina Vâjâean

Ești cu capul în nori.

Nu de puține ori ni se adresează această sintagmă, desprinsă din gândurile celor care văd în noi o stare prezentă, doar fizic. Psihic, suntem în propriul Univers, pe care-l sădim cu visuri, speranțe, iubire și emoții. Uneori, este mai mult decât perfect să fim cu capul în nori, fiindcă acolo este lumea nostră toată.

Din lumea noastră se nasc idei pentru creație și viziunea despre exteriorul în care ceilalți au ceva de spus, dar nu neapărat de înțeles.

Cu toate astea, realitatea fictivă pe care o avem în mintea nostră, se mai și relaxează, iar atunci putem deveni prezenți, trup și suflet, pentru cei pe care îi avem lângă noi. Transpunem ideile în acte palpabile, cât să dăm de înțeles că nu suntem mereu cu capul în nori, doar că este mai bine să mai evadăm, pentru a spune ce trebuie la momentul potrivit.

Un astfel de exemplu, de om pe care l-ai caracteriza dormind pe un nor plutitor (cum, de altfel, se și descrie), este Cristina Frei. O tânără ilustratoare din Cluj Napoca, mama unui băiețel de 1 an (semn că nu mereu trebuie să viseze) și un om care, prin creațiile sale, își traduce propriile stări.

Puțin diferite față de ce se vede peste tot, Cristina Frei își transpune emoțiile către lume, fix așa cum le simte. Iar modul prin care o face te îndeamnă să pleci în lumea proprie, unde ești înconjurat de liniște și încrederea că poți să faci orice îți propui.

  • Dacă ar fi să te descrii printr-o ilustrație, ce ai ilustra prima dată și cum ai continua, verbal, povestea?

Mereu încep cu ochii … îmi place să fac ochii închiși, de obicei încep cu ei și mă teleportez într-o stare de visare. Mă desenez pe mine de foarte multe ori, în diferite stări și prin diferite gânduri, iar dacă ar fi să mă desenez exact în acest moment, m-aș desena dormind pe un nor plutitor, din care și peste care cad frunze, iar fiecare frunză ar fi un strop din puterea și rezistența mea pe care simt că o pierd câteodată, dar mereu își găsește un drum înapoi la mine.

sursa: https://www.facebook.com/cristinafrei.illustration
  • ….un suflet visător, născut în Republica Moldova, care și-a descoperit iubirea și pasiunea pentru artă în Transilvania. Când ai început, de fapt, să trăiești prin ilustrație?

1 ianuarie 2018 … este data când am început “365 days”, un proiect personal prin care urma să-mi pun pe foaie prin linii desenate, gândurile și stările din fiecare zi, timp de 365 de zile.

  • Pentru cine încă nu e familiarizat cu termenul și procedeul în sine, cum ai defini ilustrația?

Cred că este o întrebare cu mai multe răspunsuri, sau cel puțin fiecare o poate defini în sensul său, dar pentru mine ilustrația este sora geamănă a desenului, ilustrez sau desenez. Eu îmi reprezint gândurile, stările prin desen, iar rezultatul final de obicei îl numesc “ilustrație”.

  • Ți-ai transformat pasiunea în job și ți-ai creat propriul drum într-un domeniu care, în România, încă nu e cunoscut la adevărata sa valoare. A fost un proces greu? Sau ai mers pe ideea „fac ce îmi place și nu voi simți că voi munci nici măcar o zi”.
sursa: https://www.facebook.com/cristinafrei.illustration

Nu pot să spun că a fost un proces greu, a fost un proces care pentru mine a decurs foarte natural … este un proces care are nevoie de timp, mult timp, un proces care este încă în desfășurare și care cred că pentru mine mereu va fi așa. Eu asta îmi și doresc, să învăț mereu, să lucrez, să evoluez și să fiu într-o continuă creștere.

Ideea “fac ce îmi place și nu voi simți că voi munci nici măcar o zi” a fost o idee foarte bine întipărită în mintea mea, de către mama mea încă din liceu și sincer mă simt cea mai norocoasă din lume pentru că am niște părinți care mereu m-au încurajat să fac ceea ce îmi place și să pun suflet în tot, pentru că numai așa voi avea cele mai frumoase rezultate.

Până să ajung aici am avut mai multe job-uri prin care am trecut și sincer mi-au plăcut toate :)) în special ultimul job unde am fost decorator într-un magazin de home&deco și mi-am explorat la maxim partea creativă pe partea de amenajări, decoratul și desenatul vitrinelor, mi-a plăcut atât de mult încât îmi imaginam că o să ies la pensie de acolo, iar ilustrația va rămâne pe locul 2.  Însă, lucrurile s-au întâmplat în așa fel încât mi-am dat seama că de fapt desenatul, ilustrația și ce fac eu din toată inima este pe primul loc, și așa am ajuns pe cont propriu, să fac ceea ce îmi place mie cel și cel mai tare, unde îmi pun sufletul pe foaie…

  • Inspirația o capeți din anumite momente pe care le întâmpini? Ți s-a întâmplat să ai vreo ilustrație care a fost creată „de la sine”, fără o idee clară în spate?

Da, eu mă inspir efectiv din viața mea de zi cu zi și stările pe care le am, dar sincer am și multe ilustrații fără vreo idee clară în spate sau fără vreo inspirație anume, pur și simplu îi dau drumul mâinii pe hârtie și încep să “mâzgălesc” … am momente destul de dese în care fac asta ca să mă relaxez, am zile grele în care seara sunt foarte obosită și nu-mi vine să desenez ceva anume sau starea din momentul respectiv, așa că dau pur și simplu “liber la desen”.

  • Sentimentul pe care îl transmiți când privesc o creație de a ta, este asemenea celui mai frumos vis care nu se va sfârși niciodată. Tu, cum ți-ai defini propriile lucrări?

Oooo, cât de frumos ai spus, îți mulțumesc frumos …. eu sincer nu știu cum să le definesc, dar cred că le pot descrie prin câteva cuvinte: gânduri, simplitate, iubire, emoție.

sursa: https://www.facebook.com/cristinafrei.illustration
  • Ai vreo ilustrație care ascunde o poveste nespusă în spate?

Da… am mai multe ilustrații care ascund povești nespuse. Toate sketchbook’urile mele sunt un fel de jurnale personale, doar că în loc de rânduri scrise sunt gândurile mele desenate.

  • Cu timpul, ai început și prin a livra și altfel de materiale – agende, tote-bag-uri, căni, calendare. Mai ai în plan și altele?

Da da da, am în plan muulte altele și îmi doresc foarte mult ca în timp să dezvolt o gamă cât mai largă cu produse ilustrate de mine.

sursa: https://www.facebook.com/cristinafrei.illustration
  • Cât de greu este să fii original și să crezi în propriile puteri?

Cred că este greu până când ajungi să îți descoperi acel ceva al tău, fiindcă trebuie să treci printr-un proces destul de lung, să explorezi, să exersezi, să testezi, să lucrezi în fiecare zi și cel mai important să ai încredere că o să ajungi acolo. Pentru mine cel puțin așa a fost, dar probabil sunt persoane care nu au neapărat nevoie de atât de mult timp și își descoperă acel ceva mai repede.

Nu demult m-a întrebat cineva “când ai început să ai încredere în tine și în ceea ce faci?” și în acel moment mi-am dat seama că am început să cred în mine atunci când munca mea a început să dea roade (dacă pot să ma exprim așa), atunci când încet încet au început să vină proiecte și când am început să primesc un feedback atât de frumos și pozitiv din partea oamenilor. Este foarte greu la început de drum, dar treptat, pas cu pas, atunci când lucrezi în fiecare zi la visul tău, rezultatele încep să se vadă și de acolo în colo lucrurile se leagă natural de la sine.

  • Te-ai vedea făcând altceva? Sau să lași munca de freelancer pentru un job full time?

Sincer nu, exact în acest moment nu îmi pot imagina să fac altceva … și nu m-aș mai întoarce niciodată la un job full time.

P.S: Jobul pe care îl am acum este un job super-extra full time 24/7 în special ca și mamă dar și de freelancer și vă spun cu mâna pe inimă că pentru mine este cel mai frumos job! <3