Sunt mândră să spun că sunt de profesie voluntar, de aproape patru ani de zile. De vreo două săptămâni sunt şi om pe piaţa muncii, cu acte în regulă şi toate cele-am debutat în ceea ce mulţi numesc o carieră. Un lucru e clar: sunt două lumi total diferite, care par să nu se intersecteze vreodată, dar care te împlinesc pe tine, ca individ.
Bucuria de a “munci” ca şi voluntar se măsoară în binele pe care ştii că îl faci celor din jur, în schimbarea pe care o aduci lumii în care trăieşti, şi abia apoi te gândeşti la dezvoltarea ta, la câte ai învăţat din experienţele prin care ai trecut. La un job real, e fix pe dos: eşti mult mai egoist, întotdeauna te gândeşti să fii cât mai bun în ceea ce faci, să depăşeşti aşteptările managerului, să te remarci în rândul echipei etc. Mai rar stai să analizezi dacă munca ta chiar are o contribuţie valoroasă, dacă ideile tale strălucesc prin inovaţie şi creativitate.
Cum zic românii, la serviciu totul se rezumă la un câmp lexical de forma: task-uri, target, deadline, performance, quarter. În voluntariat, se trăiesc experienţe, se leagă prietenii puternice dincolo de responsabilități și se construiesc amintiri pe care greu le vei uita.
Am spus că cele două lumi sunt diferite şi pare că nu se intersectează, dar de multe ori chiar se completează una pe cealaltă. Mai exact, voluntariatul te ajută în carieră.
Iată cum:
- Adaugă experienţă în CV-ul tău: voluntariatul constituite o experienţă vastă şi foarte valoroasă în domeniul în care ai activat, o experienţă ce te poate recomanda pentru numeroase poziţii şi roluri într-o companie. Ca student, nu ai foarte multă activitate extracurriculară, pentru că timpul ţi-l împarţi între cursuri, seminarii, teme şi examene. Însă, ca voluntar, ajungi priceput într-o arie care te pasionează şi care poate fi şi drumul carierei tale. Faptul că nu ai fost plătit, nu face munca ta mai puţin importantă. Din contră, foarte apreciate de recrutori vor fi rezultatele pe care le-ai avut, contribuţia ta individuală, responsabilităţile deţinute, cum te-a schimbat experienţa dobândită. Cu siguranţă, între un student care, în timpul facultăţii, nu a făcut altceva decât să se dedice studiului şi un student care s-a implicat în proiecte, cel de-al doilea are şansele mai mari să fie sunat pentru un interviu.
- Te pregăteşte pentru procesul de recrutare: un voluntar care a fost deja acceptat într-o organizaţie non-profit, nu trebuie să se teamă de emoţiile unui interviu, de întrebările dificile sau de situaţia stresantă, pentru că el deja a trecut printr-un proces similar, unde a trebuit să demonstreze că îşi doreşte cu adevărat să facă o schimbare şi că se identifică cu misiunea şi cultura organizaţiei. Aceste aspecte trebuie atinse şi pe parcursul unui interviu de angajare: trebuie să transmiţi încredere, să fii stăpân pe tine şi pe cunoştinţele tale şi să convingi că eşti cel mai potrivit candidat pentru postul dorit.
- Îţi dezvoltă aptitudini noi: vei observa că într-o descriere a job-ului sunt menţionate hardskills şi softskills care trebuie să se regăsească la candidatul ideal. Facultatea nu îţi dezvoltă astfel de aptitudini, însă în voluntariat cu siguranţă vei învăţa să lucrezi în echipă, poate chiar să fii un lider, să comunici, să ţii prezentări, să ai un discurs argumentat şi fluent, să coordonezi proiecte și să îţi împarţi timpul eficient. Mai mult decât atât, într-un ONG poţi deveni specialist într-o varietate de domenii: Relații Publice, Comunicare, Vânzări, IT-Programare, Educaţie, acumulând cunoştinţe fundamentale pentru un rol de junior, proaspăt absolvent.
- Networking: Implicându-te în proiecte, poţi cunoaşte o mulţime de persoane, poţi comunica cu recrutorii companiilor şi aceştia să te adauge în baza lor de date, îl poţi întâlni chiar şi pe viitorul tău angajator. Dacă el te va remarca şi va vedea în tine un candidat ideal pentru echipa sa, nu va ezita să te abordeze şi să îţi propună o oportunitate de angajare. Crede-mă pe cuvânt, eu am păţit-o!
Dacă ar fi să tragem nişte concluzii, aş spune că voluntariatul este cel care face ca bariera dintre viaţa personală şi cea profesională să se dărâme, unind cele două drumuri. Apoi, experienţa de voluntar te formează ca viitor om care va intra pe piaţa muncii – un om pasionat de ceea ce face şi un adevărat profesionist. În fine, cel care a fost odată voluntar şi acum este angajat, se va remarca natural în mulţimea de colegi, prin deschiderea către noutate, prin responsabilitate şi seriozitate, prin inovaţie şi creativitate şi, nu în ultimul rând, prin entuziasm.
Sursă foto: beestrong.ro, grameenfoundation.org, cdn2.slidemodel.com
