duminică, iulie 14, 2024
Recrutare IQool
AcasăEducație & carierăAdmitere și universitateCum este să fii student la... Politehnică, Automatică și Calculatoare – episodul...

Cum este să fii student la… Politehnică, Automatică și Calculatoare – episodul 5 (I)

Odată cu absolvirea liceului, viitorii studenți trec prin emoțiile etapei de admitere la facultate. Fie că vorbim despre facultăți cu profil teoretic, vocațional sau tehnic, este important să știi ce anume ți se potrivește cu adevărat. Dacă ești pasionat, în special, de calculatoare, acest articol este pentru tine.

Episodul 5 din seria ,,Cum este să fii student la…” vorbește despre viața de la Politehnică. Dacă până acum, episoadele despre Facultatea de Drept, de Matematică-Informatică, de Asistență Socială sau de Litere au fost de sine stătătoare datorită specializării, de această dată, episodul 5 va fi compus din două părți. Pentru început, ne-am oprit la Facultatea de Automatică și Calculatoare, unde trei studenți au acceptat propunerea de a ne povesti experiențele lor de aici.

Sursa foto: Unsplash
  • Cum a început totul

Diana este studentă la Facultatea de Automatică și Calculatoare, în cadrul Universității Politehnica din Timișoara (UPT), domeniul Calculatoare și Tehnologia Informației, la specializarea Calculatoare, linia română. Fiind în anul II de studiu, facultatea și specializarea nu au reprezentat o decizie grea, întrucât în perioada liceului, un factor a determinat-o să aplice în acest domeniu:

,,Dintotdeauna mi-au plăcut științele exacte, iar matematica era materia școlară la care mă pricepeam extrem de bine, deci era clar un astfel de domeniu. Ce m-a făcut să aleg Politehnică – în locul Facultății de Matematică și Informatică, de exemplu – a  fost clubul de robotică din liceu, unde am descoperit cât de mult ador partea tehnică și, în special, cum pot să îmbin partea de teorie cu practica.”

Și în cazul lui Rareș, student în primul an la Facultatea de Inginerie Electrică și Știința Calculatoarelor, în cadrul Universității ,,Transilvania” din Brașov, la specializarea Calculatoare, liceul a fost cel care l-a făcut să devină pasionat de computere: ,,Nu pot spune că a fost o mare poveste de dragoste între mine și calculatoare încă de când eram mic, dar la liceu, această ramură a început să mă pasioneze foarte tare. Partea de hardware este ceea care m-a introdus în acest domeniu, la software încă mai având de învățat, dar, cu timpul, încerc să evoluez și pe partea aceasta.”

Alina este studentă în anul II la Facultatea de Automatică și Calculatoare, în cadrul Universității Tehnice din Cluj-Napoca, la specializarea Calculatoare și Tehnologia Informației, iar inițial, aceasta și-a dorit un alt parcurs educațional:

,,În liceu, am fost la profilul de matematică-informatică, iar după finalizarea acestuia, am vrut să aplic la Academia Tehnică Militară din București. Ca plan de rezervă, am decis să dau admitere pe bază de dosar și la București și Cluj. Am intrat la ambele, însă îmi făcea mai mare plăcere specializarea la care am fost admisă la Cluj, respectiv la Facultatea de Automatică și Calculatoare, specializarea Calculatoare și Tehnologia Informației. Atunci am zis că îmi dau visul meu de București, din totdeauna, pe admiterea de la Cluj și voi vedea ce va fi.”

  • A studia departe sau aproape de casă?

Alegerea orașului de studiu generează, de cele mai multe ori, bătăi de cap. Trebuie să iei în considerare toate avantajele și dezavantajele, iar Rareș a fost unul dintre absolvenții de liceu care s-a aflat în această situație: ,,Eu mă zbăteam între Cluj și Brașov, dar după multe reflectări, am ales Brașovul datorită frumuseții și liniștii orașului și, dar și pentru că este mai aproape de casă.”

Deși a fost admisă atât în București, cât și în Cluj-Napoca, Alina și-a dat ,,visul de-o viață în București” pentru specializarea mai convenabilă din orașul din urmă:

,,Am venit la Cluj-Napoca mai mult pentru specializare, chiar dacă, inițial, nu știam foarte multe. Cei mai mulți colegi de liceu erau la București, iar asta mi-a fost să greu să accept odată ce m-am văzut la Cluj, dar acum, nu pot spune că regret decizia asta. În legătură cu specializarea, cea de Calculatoare și Tehnologia Informației a fost cam singura care m-a atras din toate opțiunile disponibile, iar în momentul de față, mă bucur că am ales așa.”

În schimb, pentru Diana, alegerea orașului a fost cea mai grea parte din întreg procesul, însă dorindu-și o carieră de cercetare în domeniul calculatoarelor, a decis să dea admiterea la 600 de kilometri de casă:

,,Fiind din Bacău, îmi era mult mai aproape Iașiul. Cei mai mulți dintre prietenii din liceu – cei de care eram extrem de apropiată – au ales centre universitare din Iași, Cluj-Napoca și București, și eram și eu pe cale să dau la Cluj-Napoca. Nu auzisem de Politehnica din Timișoara decât în clasa a XII-a, de la un prieten care s-a gândit să dea acolo. Am făcut puțin research, am descoperit profesori cu programe de cercetare extrem de dezvoltate în domeniul calculatoarelor și m-am decis să dau aici.”

  • Procesul de admitere, sub amprenta pandemiei

Deși toți cei trei studenți au avut parte de o admitere pe baza unui dosar, care includea media examenului de bacalaureat, combinată cu nota unei probe la alegere, fiecare a avut propria experiență inedită.

Alina a avut șansa de a prinde un loc la Calculatoare și Tehnologia Informației abia în a doua etapă: ,,Deși în prima etapă nu am fost admisă la Calculatoare și Tehnologia Informației, ci la Ingineria Sistemelor – o altă specializare pe care am optat-o, de rezervă, la admitere – ulterior am urcat în clasament. Norocul meu a fost faptul că mi-am putut alege, de două ori, să mi se ia în calcul nota obținută la proba de matematică.”

Diana a fost nevoită să ia o decizie importantă, întrucât a fost admisă în ambele locuri în care a depus dosarul: ,,Politehnica Timișoara nu a fost singurul loc unde am aplicat. A mai fost și Politehnica București. Rezultatele de la Timișoara le-am aflat primele și intrasem acolo. Rezultatele de la București le-am primit fix în noaptea în care trebuia să plecam către Timișoara, pentru a-mi confirma locul, fiind ultima zi în care puteam să fac asta. Când am văzut că am intrat și la București, mi-am dat seama că trebuia să iau o decizie. A fost extrem de greu, dar am ales să îmi urmez mai mult inima și am ajuns aici, la UPT. Nu regret absolut nimic.”

Rareș a avut un déjà-vu similar cu repartizarea la liceu, dar a învățat din această situație:

,,Când se completau acele fișe pentru alegerea profilului la liceu, am făcut marea greșeală de a bifa profilul de științe sociale înainte de matematică-informatică, așa că am pierdut un an la Uman. Când selectam specializarea facultății, am făcut exact aceeași greșeală. Nu știam cât de importanță este ordinea în care selectezi facultățile, așa că am trecut Automatică și Calculatoare ca primă opțiune, deși, la început, voiam să merg la specializarea Telecomunicații. Ai putea spune că n-am învățat nimic din experiența admiterii la liceu, însă eu am luat asta ca pe un semn că cineva mă ghidează și că ar trebui să mă las puțin purtat de viață și să vad încotro mă împinge.”

  • Trecerea de la liceu, la facultate

Procesul de acomodare cu noua formă de învățământ poate fi interpretată diferit de către proaspeții studenți. Pentru Diana, trecerea de la liceu la facultate a fost lină, datorită regimului online de studiu și materiilor care au venit ca o continuare a teoriei din liceu.

,,Mi-am asumat și responsabilitatea de a fi șef de an și am aflat mult mai multe lucruri despre facultate într-un timp foarte scurt, ceea ce mi-a prins extrem de bine. Nu prea am avut parte de un colectiv: cum nu am venit cu nimeni din liceu, nici nu știam pe nimeni. Bineînțeles, vorbeam cu noii mei colegi de grupă, dar abia atunci când am început să trimit mesaje tuturor colegilor mei, cu tot felul de probleme de an, am început să leg și prietenii. Referitor la profesori, aceștia au fost comunicativi și am putut coopera cu ei în legătură cu anumite probleme, examene și note.”

În schimb, Rareș consideră că trecerea a fost grea nu doar în ceea ce privește colectivul și profesorii noi, ,,ci și independența de a sta departe de casă, de a te descurca efectiv pe cont propriu”. Totuși, acomodarea a fost firească și destul de rapidă.

În cazul Alinei, șocul acestei etape a constat în faptul că nu cunoștea pe nimeni, dar și faptul că profesorii nu mai sunt la fel de permisivi ca în liceu:

,,Doar un coleg a fost cu mine în liceu, iar în rest, am fost nevoită să mă împrietenesc cu oameni noi. Cea mai bună experiență, pentru mine, a fost să stau la cămin, pentru că, altfel, era groaznic. Pentru că studenții din an, inclusiv noi, suntem împărțiți în două serii, avem, implicit, și profesori diferiți. ,,Norocul” face să am parte de profesorii ceva mai exigenți, în timp ce seria cealaltă are profesori ceva mai indulgenți. Știi că la liceu mai poți vorbi cu câte un profesor să lase întreaga clasă să învețe pentru un test. Ei bine, aici nu mai suntem la liceu.”

Alina mai punctează faptul că spre deosebire de liceu, la facultate trebuie să știi să te organizezi, intensiv, cu studiatul… individual:

,,Deși poate o să sune aiurea, tutorialele de pe Internet cu polonezi și chinezi, în legătură cu domeniul ăsta, sunt extrem de utile. Plus că trebuie să muncești, și tu, ca să poți înțelege. Ce faci la cursuri și seminarii reprezintă undeva la 40% din totalul muncii tale. Degeaba te duci la toate cursurile și laboratoarele, dacă atunci când ajungi acasă nu te pui să aprofundezi ceea ce ai învățat în ziua respectivă.”

  • Prima sesiune la Automatică și Calculatoare

Sub influența trecerii de la liceu la facultate, cei trei studenți s-au întâlnit cu prima lor sesiune, iar experiențele sunt, din nou, unice.

Rareș speră că va gestiona mai bine sesiunea care se apropie, după ce prima oară a învățat mai mult cum să învețe propriu-zis pentru examene: ,,Sesiunea a fost cea mai grea parte din experiența mea de student de până acum. Nu știam cum se învață, când se învață, ce se învață, astfel încât am ajuns să am două restanțe. Acum, se apropie altă sesiune, pe care sper să o gestionez mai bine, pentru că am experiență de această dată.”

Alina a experimentat o primă sesiune stresantă, însă a învățat din greșeli la cea de-a doua: ,,Cine a spus că învățatul noaptea este productiv, nu cred că știa că la mine nu se aplică. Îmi aduc și acum aminte că stăteam cu colega de cameră și ne apucam să învățăm după-amiaza, până noaptea, pe la 2-3, și ne trezeam dimineața rupte de oboseală, iar după-amiaza o luam de capăt. În a doua sesiune, am încercat să fiu mai organizată cu timpul și să mă opresc din învățat pe la 10-11 seara, pentru că e importantă odihna. Și așa am ajuns să fiu și mai relaxată cumva. Vă recomand să nu vă stresați. Deși sună imposibil, e mai bine să rămâi, vorba aia, cu toate țiglele pe casă, decât să o iei razna.”

Sursa foto: Unsplash

Pe de altă parte, Diana nu a avut o sesiune grea, pentru că a învățat din timp util, dar stresul a fost generat de altceva: ,,Avantajul meu, în prima sesiune, a fost faptul că mi-am învățat cât mai multă informație esențială din timpul anului, am înțeles cursurile în timpul predării lor și am lucrat fiecare problema propusă. Marele stres pe care l-am simțit a fost legat de desfășurarea examenelor online: dacă nu voi mai avea internet, dacă nu merg bine microfonul sau camera, dacă nu încarc la timp lucrarea. Chiar dacă sună a probleme nesemnificative, au fost problemele cele mai resimțite și de colegii mei.”

  • Avantaje și dezavantaje la Facultatea de Automatică și Calculatoare

Rareș este de părere că, după finalizarea facultății, își va putea găsi un job foarte bine plătit. Aceeași opinie o are și Diana: ,,E un domeniu extrem de căutat, extrem de bine plătit, ce va necesita forță de muncă extrem de mult timp.”

În schimb, Alina vede câteva avantaje la o parte dintre materiile studiate: ,,Îmi place Java-ul (un limbaj de programare – n.r.), dar îmi plac și laboratoarele, unde o parte dintre profesori sunt tineri și te ajută foarte mult acolo unde nu înțelegi ceva.”

Vorbind despre Politehnică, materia, în sine, nu este la fel de accesibilă ca la alte specializări sau facultăți. Rareș împărtășește această părere: ,,Specializarea asta este al naibii de grea, cursurile sunt numeroase, iar materia nu am întâlnit-o nici măcar în liceu.”

Și Alina vede câteva dezavantaje la unele materii, însă subliniază faptul că părerea ei poate fi agreată de unii studenți, dar condamnată de alții, în funcții de preferințe: ,,Personal, nu îmi plac materiile care țin de partea de hardware, ca de exemplu, Arhitectura de Calculatoare, sau partea de C (limbaj de programare – n.r.). Nu mă văd făcând ceva pe partea asta. În plus, tot un dezavantaj, din punctul meu de vedere, e faptul că se face foarte multă matematică, cel puțin în primul an.”

Pe de altă parte, Diana vede altfel dezavantajele acestei facultăți: ,,E un domeniu destul de obositor, puțin imprevizibil. Nu te oprești niciodată din a învăța ceva, pentru că mereu apar tehnologii sau programe noi.”

  • Cea mai grea și cea mai ușoară materie

Diana consideră că, în primul an, materiile sunt ceva mai accesibile și pot fi promovate cu note bune dacă există puțină dedicare și implicare. Din anul II, în schimb, materiile încep să fie din ce în ce mai specializate pe domeniu, iar lucrurile devin mai grele. ,,Toți studenții de la specializarea noastră ar confirma că cea mai grea materie este Teoria Sistemelor, pentru că materia este extrem de stufoasă, laboratoarele nu sunt chiar așa de practice, iar cerințele profesorilor sunt destul de mari.”

Totuși, cea mai grea materie pe care a întâlnit-o Diana nu se află printre materiile dificile pentru Alina: ,,Cele mai ușoare materii au fost Măsurători electronice și Senzori, pe care am întâlnit-o abia în anul II, și Teoria Sistemelor, întrucât profesorii ne-au explicat pe înțelesul nostru. În plus, îmi plac și laboratoarele de programare în Java.”

Alina consideră că profesorul din fața ta este cel care face o materie să fie mai grea sau mai ușoară: ,,Depinde foarte mult și de profesorul care vine în fața ta și îți predă teoria, mai ales când vine vorba de matematică, unde totul e exact și nu poți merge cu jumătăți de măsură. Cred că Matematici Speciale în Inginerie și Calcul Numeric sunt două dintre cele mai grele materii pe care le-am avut până acum, unde, știu că o să sune înspăimântător, pică foarte mulți studenți.”

Rareș a evitat informatica în liceu, iar acum, la facultate, nu a mai putut face același lucru: ,,Pentru mine, cea mai grea materie este Programarea Calculatoarelor și Limbaje de Programare, pentru că tot liceul am fugit de informatică, iar acum, tot la ea am ajuns.”

  • Ce schimbări ar fi necesare la Facultatea de Automatică și Calculatoare, în funcție de orașul universitar

Rareș nu ar schimba ceva la specializarea la care este, ,,pentru că profesorii explică destul de ok materia, iar acestea sunt destul de bine structurate”. Alina completează opinia lui Rareș: ,,Fiecare materie își are rolul ei, până la urmă. Depinde de utilitatea lor în viitorul nostru, pentru că unele, într-adevăr, poate nu ne ajută pe unii, dar îi ajută pe alții și viceversa. În anul I, am simțit de multe ori că nu mă mai atrage specializarea și că mai bine renunț, dar am zis să mai rămân un an și să mai încerc, iar dacă dau de o materie care să îmi placă, atunci rămân. Și fix asta s-a întâmplat: am descoperit Java, care e pe sufletul meu.”

În schimb, Diana punctează faptul că, la Facultatea de Automatică și Calculatoare, ar trebui să se modernizeze anumite aspecte: ,,Specializarea Calculatoare este legată de un domeniu de actualitate, în care an de an se schimbă câte ceva. Țin să menționez asta, pentru că încă avem materii predate de profesori în vârstă, la care lucrăm în niște programe foarte vechi, la care nici un angajator nu s-ar uita. Aș schimba aspectul ăsta.”

  • Cu ce te ajută Facultatea de Automatică și Calculatoare în viitor?

Alina consideră că această facultate îți pune bazele pentru un job în acest domeniu pe viitor, însă ,,nu la nivelul la care ar trebui”: ,,Până să vin la facultate, nu eram cea mai pricepută în ale informaticii, însă cu multă muncă extra și cu ce am învățat până acum, am observat o evoluție la mine. Facultatea asta te ajută să îți pui bazele în acest domeniu și să obții o diplomă, dar nu văd mai mult de atât.”

Rareș împărtășește ideea Alinei, adăugând faptul că ,,nu poți ajunge inginer fără facultate” și că ,,lucrurile pe care le înveți aici nu pot fi deprinse prin alte părți”.

Dorindu-și o carieră în cercetare pe domeniul Calculatoarelor, Diana consideră că această facultate din Timișoara este fix ce are nevoie pentru a-și îndeplini dorința: Pe câțiva dintre profesorii care se ocupă de ramura de cercetare îi știu de la anumite cursuri, unde au povestit câte ceva din munca lor și care m-au ajutat să descopăr cât de mult îmi doresc să fiu în acest loc. Pe lângă asta, Departamentul de Calculatoare și Tehnologia Informației are câteva dintre aceste domenii de cercetare, pe care aș vrea să le urmez. Asta înseamnă inteligență artificială, robotică, sisteme computaționale avansate, procesare de semnale și altele.

  • Încă nu te-ai decis dacă vrei să dai admitere la Facultatea de Automatică și Calculatoare? Iată o serie de sfaturi din partea studenților de aici:

Diana, studentă în Timișoara: ,,Dacă vrei la această facultate, trebuie să ai o plăcere, în special, pentru partea de matematică, fizică – în special electronica – și informatică, dar și să te adaptezi la cerințele profesorilor. Dacă ai deja atributele astea, nu ți se va părea atât de greu. Orașul este minunat, pentru mine a meritat distanța. Studenții au destule beneficii – reduceri, campus aproape, petreceri sau concerte – și sunt multe locuri unde poți face voluntariat – Liga Studențească, centre pentru tineri. Sunt o mulțime de firme ce caută juniori pentru a-i specializa, iar marele plus constă în faptul că sunt și foarte înțelegători cu studenții, ajutându-i să pună facultatea pe primul loc.”

Rareș, student în Brașov: ,,Dacă vrei să stai în chirie, caută-ți din timp. Du-te la toate cursurile, pentru că te ajută foarte mult pentru sesiune, apucă-te de învățat cu două luni înainte de sesiune și…. încearcă să lași distracția pentru mai târziu, că este timp!”

Alina, studentă în Cluj-Napoca: ,,Poți veni cu prietenul cel mai bun sau cu o întreagă gașcă, însă, aici, tot îți vei face și alte relații de prietenie. Recomand să stați, măcar un semestru, la cămin, sau să vă faceți prieteni de la cămin. În ceea ce privește orașul, chiar dacă Bucureștiul mi se pare mai ofertant ca activități, îmi plac mai mult oamenii de aici, de la Cluj. Plus că dacă ai oamenii tăi, nu contează în ce oraș ești, pentru că ei vor face totul. Am inclusiv prieteni la facultate care au crescut în București și care au venit să facă facultatea în Cluj, și au spus că, aici, e altceva, e altă lume.”


Prima parte a episodului 5 din seria ,,Cum este să fii student la…” a fost despre Facultatea de Automatică și Calculatoare. Și pentru că știm că Politehnica are mai multe specializări, partea a doua va fi tot din această arie. Până atunci, nu uita să ne lași un semn în comentarii despre facultatea la care vrei să aplici și vrei să afli experiențele studenților de acolo.

RELATED ARTICLES

Most Popular