Pandemia de coronavirus şi războiul din Ucraina au fost şi continuă să fie folosite pentru a răspândi fake-news şi dezinformare de către entităţi necunoscute sau chiar publice. În contextul pandemiei, s-a discutat adesea şi despre o infodemie, iar criza sanitară a fost astfel completată şi de una informativă. În prezent, libertatea de exprimare şi implicit libertatea presei sunt ameninţate de mecanismele de prevenire a fake-news-ului sau dezinformării.
Nu neapărat ceva care să limiteze libertatea de exprimare, dar ceva care să placă la toată lumea
Într-un alt articol precizam că „multe informaţii dintre cele ce au făcut înconjurul oraşului, ţării sau chiar al lumii, în această perioadă, au fost folosite cu scopul clar de a dezinforma şi de a câştiga influenţă politică, socială sau chiar psihologică. Astfel, acum, poate mai mult decât niciodată, este timpul să combatem dezinformarea şi ştirile false.”
La distanţă de un an, vin şi măsurile care să combată propaganda, dezinformarea şi ştirile false.
Odată cu declanşarea războiului în Ucraina, s-a decis închiderea tuturor site-urilor de propagandă rusească precum Sputnik sau Russia Today.
Nu putem să omitem faptul că Aktual24.ro, site-ul jurnalistului Ovidiu Albu, a fost si el trecut pe lista site-urilor de propagandă de către Directoratul Naţional de Securitate Cibernetică. Pe acesta erau publicate însă materiale cu o narativă obiectivă sau chiar articole criticate de cititori pe motiv că „scria rele de Putin”, după cum menţionează chiar Ovidiu Albu, într-o postare pe contul său de Facebook:
Pe fondul acestor probleme cu care s-a confruntat şi România, Departamentul de Situaţii de Urgenţă împreună cu Guvernul României au luat decizia de a crea o platformă capabilă să identifice materialele ce au drept scop propaganda şi dezinformarea, precizează Profit.ro.
Cum se declanşează senzorii dezinformării
În primul rând, asocierea, în acelaşi text, a Guvernului, premierului sau preşedintelui cu noţiuni referitoare la „corupţie” sau „incompetenţă” ar semnala comiterea unei dezinformări.
Mai mulţi presupuşi parteneri s-au dezis de acest proiect, menţionând aici CNA sau Active Watch, iar în final, Guvernul a făcut precizarea că proiectul este iniţiat de societatea civilă şi că Executivul nu a cerut monitorizarea vreunui termen specific.
Ulterior, iniţiativa a fost preluată de ONG-ul GlobalFocus Center – acesta precizând că scopul proiectului este „o informare corectă a populaţiei, în contextul crizei din Ucraina.” Printr-o postare pe Facebook, ONG-ul a încercat să arate ce presupune mai exact proiectul, pe fondul nemulţumirii mai multor jurnalişti. Cei ce au răspuns postării nu au părut foarte lămuriţi:
Reacţiile nu au întârziat să apară, astfel încât, mai mulţi jurnalişti şi organizaţii au iniţiat un demers prin care cer Guvernului să aibă grijă la implicaţiile democratice ale proiectului.
Pagina de Media precizează că „Printre semnatari apar Centrul Pentru Jurnalism Independent, MediaSind, sau Funky Citizens, dar şi nume din presă şi zona de digital, cum ar fi Oana Despa, Ana Poenariu (Rise Project), Codruţa Simina (ex-Press One) şI Dragoş Stanca (Upgrade 100).” Conform acestora, o astfel de iniţiativă „prezintă un risc major la adresa libertăţii de exprimare a cetăţenilor români în general, şi mai ales a jurnaliştilor care expun probleme din societate”.
Pe lângă această ofensivă adusă libertăţii presei, Camera Deputaţilor a votat luni, 14 martie, un proiect de lege care incriminează instigarea la ură împotriva unei persoane sau a unui grup pe motiv de apartenenţă politică. Astfel, se incriminează delictul de opinie, dacă este motivat de apartenenţa politică şi este prevăzută o pedeapsă cu închisoarea de până la 3 ani, relatează G4Media.
Odată adoptat de Parlament, proiectul va ajunge la Klaus Iohannis pentru promulgare.
Mihai Badea, membru în Comisia Juridică, a mai declarat pentru G4Media că urmează încă un proiect similar, respectiv reincriminarea ofensei aduse statului şi însemnelor naţionale.
„Practic, o revenire la codul penal comunist din 1969. În loc să rămână o contravenţie pasibilă de amendă, vor să fie infracţiune pasibilă de închisoare. Contrar evoluţiei dreptului din ţările civilizate, care dau câştig de cauză libertăţii de exprimare. Iar de la asta până la ofensa adusă conducătorilor iubiţi nu mai rămâne decat un pas.”, declară Mihai Badea pentru G4Media.
Mai poţi citi şi: Cum stăm cu libertatea presei în România
