Inert în nisipul plajelor nord-americane, având cochilia strălucitoare și forma unei țestoase, crabul potcoavă (Limulus polyphemus) este un element important în industria farmaceutică, datorită sângelui său. Cu toate că specia este inclusă pe lista celor vulnerabile încă din anul 2016, poate fi folosită pentru testările din domeniul medical.
Cercetătorul Fred Bang a descoperit în anul 1956 că sângele acestor crabi-potcoavă conține hemocianină, o proteină respiratorie bogată în cupru, care devine albastră în contact cu oxigenul. Douăzeci de ani mai târziu, pe baza descoperirii lui Bang, doi oameni de știință de la Universitatea Johns Hopkins au efectuat mai multe cercetări până la forma finală a testului cu limulus amebocitlizat (LAL), compusul din sângele crabilor. Acesta servește și în prezent la verificarea medicamentelor, injectabilelor, vaccinurilor, protezelor sau implanturilor.
Milioane de exemplare ale acestei specii au fost capturate în ultimele decenii pentru a fi duse în laboratoare, loc de unde urmează a le fi extras o treime din sânge, care se vinde cu aproximativ 15,000 dolari litrul.
Pentru începerea procesului, crabii sunt mai întâi imobilizați pentru a li se putea străpunge cochilia, după care se ajunge la inima cu un ac și este îndepărtat fluidul din corp. După 72 de ore, sunt duși înapoi pe plaje și, conform specialiștilor, specia își recuperează volumul inițial de sânge într-o anumită perioadă. Un număr semnificativ de crabi nu supraviețuiește, iar femelele care o fac, au dificultăți în a se înmulți.
Potrivit unui raport, în anul 2018 au fost capturate aproximativ 465 mii de exemplare adulte. De asemenea, date ale Comisiei pentru pescuitul maritim din statele Atlanticului aproximează faptul că peste 50,000 de crabi mor după ce sunt duși în ocean, însă numărul real ar putea ajunge până la 130,000. Una dintre cele mai numeroase grupe de crabi-potcoavă se găsește în Delaware, SUA. Acolo a fost observat în detaliu și procesul de împerechere: sub apă, mai mulți masculi se împerechează cu o femelă, care sapă o gaură în nisip pentru a-și depinde ouăle și a le putea fertiliza.
Din motive necunoscute încă, specia crabului potcoavă trăiește doar în Atlanticul de Nord (de la Maine la Yucatan) și în mai multe state din Asia de Est. Populația acestora a scăzut brusc și, de asemenea, drastic în ultimul secol, ca urmare a poluării și a pescuitului practicat în mod excesiv. Marile companii farmaceutice sunt conștiente că această specie trebuie protejată și promovată doar în cadrul domeniului medical.
Farmacopeea Europeană, agenția care se află în strânsă legătură cu Consiliul Europei, care stabilește, la rândul său, standardele calitative pentru fabricarea medicamentelor, a hotărât, la începutul anului trecut, lansarea unei consultări publice în privința testării endotoxinelor bacteriene, folosind factorul recombinat C (rFC). Ulterior, s-a decis efectuarea mai multor teste în vederea dezvoltării unui vaccin împotriva noului coronavirus. Sângele înghețat al crabilor-potcoavă va rămâne standardul industriei medicamentoasă și în cazul unei posibile rezolvări a problemei mondiale cauzate de COVID-19.
Fabricarea noilor teste de imunitate împotriva virusului necesită o uriașă cantitate de sânge de crab, însă nu exista nicio problemă în privința aceasta, datorită companiilor farmaceutice care efectuează frecvent teste cu LAL și au procurat cantități semnificative din timp.
Crabul-potcoavă există pe Pământ încă dinaintea dinozaurilor și a supraviețuit în fața a 4 excitații în masă.