marți, iunie 18, 2024
Recrutare IQool
AcasăComunitateConsumul de droguri – Permise & Nepermise

Consumul de droguri – Permise & Nepermise

Vedem de multe ori exprimarea de tip licit și ilicit la TV când vine vorba de consumul de droguri, o exprimare uneori greoaie care nu ne dă suficiente informații despre subiect.

În acest articol, vom aborda aceste aspecte care pot fi de interes pentru tine dacă ești curios/curioasă, poate că un prieten/coleg consumă droguri sau poate chiar cineva din familie și dorești să înțelegi mai bine fenomenul. Dacă chiar tu ești cel care consumă droguri sau ești părintele unui copil care consumă droguri te invit să citești articolul de mai jos cu înțelegere, fără judecată și încrederea că există soluții și resurse pentru tine/voi.

Droguri licite

Licit înseamnă în limitelele legii, mai exact orice este licit este permis sau legal. Drogurile licite sunt: alcoolul, cofeina și nicotina. Pentru acestea este permisă utilizarea și vânzarea acestor substanțe. Alte droguri licite sunt și cele prescrise de doctor numai dacă sunt utilizate de persoana pentru care au fost prescrise.

Droguri ilicite

Drogurile ilicite sunt cele care sunt considerate ilegale pentru că pun în pericol sănătatea și viața persoanei – canabisul, amfetamina, cocaina, mdma și altele. În ceea ce privește drogurile licite ne putem uita la consumul de alcool care reprezintă cauza principală a mii de accidente rutiere și/sau decese deși este un drog licit. Ținând cont de acest fapt, este important să observi că dacă ceva este legal nu înseamnă că este și sigur de folosit. Cu atât mai mult cu cât consumul de droguri în mod regulat, fie ele licite sau ilicite duce la dependență.

Când și de ce începe consumul de droguri?

Din păcate, România deține un record cu privire la vârsta la care adolescenții încep să se drogheze – 13 ani (1).

Agenția Națională Antidrog a evidențiat că adolescenții români consumă mai puține droguri ilicite decât media europeană. În ceea ce privește consumul de droguri licite (alcool și tutun) datele sugerează o situație mai rea: 49% dintre tineri fumează, iar 83% consumă alcool, mult peste media europeană (1).

Motivul? Adolescența este o perioadă de explorare și cunoaștere de sine. Uneori este asociată cu comportamente de risc, aici ne referim și la consumul de droguri licite (cofeina, alcoolul și tutunul) și ilicite (canabisul, amfetamina, cocaina, mdma, medicația luată fără prescripție medicală și altele).

Adolescentul va tinde să se descopere pe sine, de cele mai multe ori, prin respingerea anumitor trăsături ale părinților și adoptarea unor însușiri a celor de-o seamă din nevoia de a fi acceptat din punct de vedere social și de a-și crea un nou sine diferit de cel de până acum. Acesta este un context frecvent în care apar comportamentele riscante și testarea limitelor.

Adolescenții consumă droguri din mai multe motive: de plictiseală, pentru a se simți mai bine, pentru a evita să se confrunte cu problemele din viața lor, satisfacerea curiozității, să se “anestezieze”, să se simtă adulți, să-și arate independența, să aparțină unui grup (3).

Creierul și droguri

O parte din creierul tău eliberează o substanță numită dopamină care se ocupă cu recompensarea. Dopamina transmite semnale în creier și astfel te simți euforic, fericit, curajos. Adolescenții au mai mulți receptori pentru dopamină decât au adulții. Asta înseamnă că atunci când primești un compliment, de exemplu, centrul din creier responsabil cu recompensa este mai activ decât ar fi creierul unui adult (2).

Petrecerea timpului cu prietenii stimulează centrul recompensei plasat în creierul tău. Mai exact, vei tinde să faci lucruri cu prietenii pe care nu le-ai fi făcut singur(ă), în mod normal. Acest comportament te poate stimula să încerci lucruri noi și benefice pentru tine, însă poate duce și la consum de alcool, țigări și/sau droguri (2).

La început poți alege să iei droguri pentru că iți place, pentru că te face să te simți special(ă). Poți crede că poți controla cât de mult și cât de des consumi și asta poate fi adevărat, dar cu timpul, drogurile modifică felul în care creierul tău funcționează. Aceste schimbări pot dura foarte mult timp și te fac să-ți pierzi acel control pe care credeai că îl ai, ceea ce duce la comportamente care îți fac rău.

Mai mult, combinarea drogurilor licite și ilicite duce la un risc crescut de accidente și probleme de sănătate mentală (2).

Ce trebuie să eviți în timpul sarcinii?

  • Alcoolul – este periculos atât pentru gravidă cât și pentru copil, cu atât mai mult cu cât este consumat în cantități mari
  • Tutunul – sunt numeroase studii care arată că există un risc mai mare de pierdere a sarcinii, de naștere prematură, de greutate mică la naștere sau de moarte subită a copilului în primul an de viață la mamele fumătoare.
  • Droguri – utilizarea oricăruit tip de drog în sarcină poate duce la moartea fătului sau la prematuritate. De asemenea, atunci când se folosesc droguri în trimestrul 3, copiii se nasc cu dependență de aceste substanțe.
  • Utilizarea medicamentelor care nu sunt prescrise de medic. Și o banală aspirină poate cauza efecte adverse sarcinii.
  • Consumul unor tipuri de pește care pot conține cantități mari de mercur, cum ar fi tonul, pestele spadă
  • Consumul de ouă crude, de preparate pe bază de maioneză din ou crud
  • Mâncare incorect preparată termin, carne sau pește crude
  • Brânză și lapte nepasteurizat
  • Consumul de sare în exces pentru că poate agrava edemele

Efectele negative

Consumul drogurilor contribuie la efecte negative pe termen scurt și lung. S-a dovedit prin analiza creierului adolescenților care au consumat droguri că au apărut efecte negative pe termen lung. Mai exact, cortexul prefrontal este mai mic la persoanele care consumă droguri față de cele care nu consumă droguri. Adolescenții cu un cortex prefrontal mai mic au note mai mici, au pierderi de memorie și dificultăți de socializare (2).

Oricine poate avea o astfel de problemă, indiferent de situația financiară, vârstă, job etc (4).

Factori de risc și de protecție

Studiile au evidențiat câțiva factorii de risc care cresc probabilitatea ca un adolescent să consume droguri (2): note mici, eșec școlar, victima bullying-ului sau a cyberbullying-ului, stimă de sine scăzută, un stil de parenting permisiv, o altă rudă care consumă droguri/alcool, lipsa regulilor clare și aplicate în scoală privind consumul de droguri licite și ilicite, credința că nu face rău.

Din fericire, avem și factori de protecție care scad probabilitatea ca un adolescent să consume droguri: relație bună cu părintele/persoana de referință, stimă de sine ridicată, disponibilitatea părintelui de a vorbi cu adolescentul despre aceste aspecte, prezența modelelor pozitive, reguli clare și aplicate în scoală privind consumul de droguri licite și ilicite, credința că uzul de droguri licite și ilicite face rău (3).

Studiile au arătat că adolescenții care consumă droguri în adolescență au mai multe șanse să consume și când devin adulți, ceea ce conduce la o sănătate mentală afectată în viața de adult (stres, anxietate, depresie, etc) (4).

S-a mai observat că există o legătură între consumul ilicit de droguri și:

  • Probabilitatea de a avea probleme cu legea;
  • Riscul de a deveni o persoană fără adăpost;
  • Dificultăți de relaționare;
  • Dificultăți la locul de muncă (conflicte cu colegii, pierderea locului de muncă etc);
  • Probleme de sănătate;
  • Dificultăți financiare (nu-și gestionează banii potrivit, nu reușește să câștige suficient de bine etc). (4)

Putem înțelege până aici că, la început, consumul poate părea interesant, curios, ceva nou care te face să te simți special(ă). Însă, sunt mulți factori care țin de presiunea socială a colegilor/ prietenilor în combinație cu felul în care creierul este stimulat de către droguri, peste care adăugăm contextul de viață favorizant (stres, situație financiară precară, cineva din familie care consumă droguri). Această combinație poate duce la probabilitatea de a dezvolta o dependență de droguri.

Oricine poate avea o astfel de problemă, indiferent de situația financiară, vârstă, job etc (4).

Dependența

Dependența este atunci când o persoană consumă alcool sau droguri și nu se poate opri deși dependența îi cauzează probleme în viața personală și relațională.

Dependența este greu de oprit odată avută și consumă foarte multe resurse din viața persoanelor afectate scăzând calitatea vieții a persoanei, a familiei persoanei și duce chiar la deces.

Cere ajutorul!

Dacă crezi că tu sau un prieten este dependent de droguri, oricare ar fi ele, vorbește cu un părinte, doctor, consilier școlar etc. În mod sigur, cel puțin câteva dintre aceste persoane te pot ajuta.

Bineînțeles, sunt disponibile mai multe tipuri de tratament. Două dintre ele sunt: comportamentală (persoana este ajutată să-și modifice rutina, comportamentul) și medicamentoasă (se folosesc, pentru o perioadă, medicamente pentru ca organismul să nu mai aibă nevoie de drog).

Specialiștii în tratamentul adicțiilor îi pot învață pe oameni cum să trăiască fără droguri – cum să facă față dorinței de a consuma, cum să evite situațiile care duc la consum și cum să evite să se apuce din nou de droguri după o perioadă de abstinență, acest comportament numit recădere fiind comun persoanelor dependente.

Poate fi dificil să depășești dependența de droguri fără ajutorul specialiștilor. Este nevoie de timp și de puține ori poți face asta singur. Să ceri ajutor este o dovadă de curaj!

În Romania există asociații care au ca obiectiv prevenirea și susținerea oamenilor în vindecarea dependenței de drogurile licite/ilicite – Asociaţia Română Anti-SIDA (ARAS), Alianţa pentru Lupta Împotriva Alcoolismului şi Toxicomaniilor (ALIAT), Asociația Crucea Albastră – ROSAAC, Asociația Preventis și altele.

Bibliografie

  1. Agentia Nationala Antidrog http://ana.gov.ro/romania-sub-media-europeana-la-consumul-de-droguri-in-randul-adolescentilor/;
  2. OECD/European Union (2018), “Illicit drug consumption among children”, in Health at a Glance: Europe 2018: State of Health in the EU Cycle, OECD Publishing, Paris/European Union, Brussels;
  3. O’Connell, M.E., Boat, T., & Warner, K.E. (Eds.). (2009) Preventing mental, emotional, and behavioral disorders among young people: Progress and possibilities. National Research Council and Institute of Medicine of the National Academies. Washington, D.C.: The National Academies Press;
  4. White J, Bell S, Batty GD Association of illicit drug use in adolescence with socioeconomic and criminal justice outcomes in adulthood: prospective findings from a UK national birth cohort J Epidemiol Community Health 2020;74:705-709.

Articolul este scris de Psiholog Mădălina Popescu-Terciu și vine în continuarea și susținerea proiectelor coordonate de către Societatea pentru Educație Contraceptivă și Sexuală – Talk for Youth și Vorbește-mi despre ce nu se vorbește – și este finanțat de Surecheck.

Articolul face parte dintr-o serie de 24 de articole de specialitate scrise de psihologi și de medici ginecologi.

STAY TUNNED!

RELATED ARTICLES

Most Popular