flags of Israel and Palestine painted on cracked wall

Conflictele violente dintre israelieni și palestinieni au origini străvechi, având ca bază locurile cele mai sfinte ale religiei ebraice, respectiv ale celei musulmane, ambele aflate în Ierusalimul de Est. Conflictul s-a adâncit la începutul secolului trecut, odată cu destrămarea Imperiului Otoman. BBC explică mai pe larg istoria conflictului aici.

După ce poliția Ierusalimului a impus restricții pe perioada Ramadanului, în urmă cu aproximativ o lună tensiunile au început. Ulterior, grupări ultra-ortodoxe israeliene au început să ocupe case ale palestinienilor din Ierusalim, iar gruparea Hamas a lansat peste 2000 de rachete către diverse localități din Israel, însă 90% dintre acestea nu au trecut de sistemul de apărare antirachetă al Israelului, cunoscut sub denumirea Iron Dome. Armata israeliană a început apoi să bombardeze diverse obiective considerate strategice din interiorul Fâșiei Gaza, un teritoriu administrat de palestinieni, unde doar duminică, 16 mai 2021, și-au pierdut viața 8 copii și 40 de palestinieni, a raportat ministerul local al sănătății. Victimele vor continua de ambele părți în perioada următoare, însă marile puteri militare ale lumii, în special Statele Unite, au început să exercite presiuni serioase asupra Israelului, care e considerat de mulți ca fiind principalul responsabil moral al acestei faze a conflictului.

Premierul Israelului, Benjamin Netanyahu, a declarat că distrugerea de ieri a clădirii Jala, duminica, 16 mai 2021, în care se aflau și sediile redacțiilor Associated Press și Al-Jazeera, a fost justificată. El a acordat o declarație rețelei americane CBS, în care susține că acolo exista „un birou de informații secrete pentru organizația teroristă palestiniană care planifică și organizează atacuri teroriste împotriva civililor israelieni, fiind astfel o țintă perfect legitimă”.

În Fâșia Gaza, bombardamentele israeliene au făcut pagube importante clădirilor și infrastructurii civile, afectând mai multe clădiri de apartamente și birouri și alte obiective civile. În paralel, palestinieni care muncesc în Israel, deseori divizați în atitudinea lor față de israelieni, au declanșat o grevă generalizată, demonstrând o perspectivă unitară asupra prezentului conflict.

Atât presa internațională, cât și elita politică americană (care reprezintă principalul suport politico-militar al Israelului) este de această dată mai divizată cu privire la cauzele reale ale acutizării actuale a conflictului. Dar cea mai mare parte a omenirii este de acord ca acest conflict reprezintă probabil cel mai dificil conflict la nivel global, el fiind totodată și principala justificare a multiplelor conflicte generate de extremiștii musulmani la nivel planetar.

Rezolvarea acestui conflict, considerată de mulți ca fiind o misiune imposibilă, ar avea potențialul de a salva foarte multe vieți omenești și de a prelungi „Lunga Pace”, o perioadă generalizată de relativă pace instaurată în principal de Statele Unite în urmă cu 75 de ani, după încheierea celui de-al doilea război mondial.