„O călătorie pe un tărâm magic” (Sylvain Siclier, Le Monde), „Un căutător care izbândește” (Michel Contat, Télérama), „Delbecq este unul dintre pianiștii remarcabili ai jazzului internațional” (Bill Shoemaker, Jazz Times)
Este creatorul unui întreg univers care se compune și se descompune continuu în cutia unui pian. Muzicianul francez care a descoperit esența ascunsă a jazzului și i-a dat glas pe clape albe și negre, Benoît Delbecq, vizitează pentru prima oară Bucureștiul pentru a prezenta publicului român albumul original Circles and Calligrams (Cercuri și Caligrame) precum și o serie de compoziții în premieră. Un concert solo exploziv, miercuri 22 noiembrie, la ora 19.30, la Sala Elvire Popesco a Institutului francez din București.
Căutător neobosit printre secretele sunetului, Benoît Delbecq este nu numai pianist, compozitor și producător, dar și specialist în tehnici electroacustice și matematician pasionat de fractali. Fondator al unor grupuri muzicale revoluționare și anticonformiste (Hask, L’Astrolab, le Bureau du son) și membru marcant a numeroase formații de muzică experimentală, artistul a contribuit hotărâtor la reînnoirea jazzului francez, inserând uneori accente electronice printre acorduri și combinând imaginația cu mecanismele savante în structuri muzicale neașteptate. Curios și îndemânatic, Benoît Delbecq își modifică pianele pe care cântă cu bucățele de lemn și de cauciuc, pentru a scoate tot ce e mai bun din armoniile produse de contactul între coardele și ciocănelele instrumentului. Discografia sa numără peste o sută de titluri care i-au îmbogățit colecția de distincții prestigioase, precum Premiul Jeunes Affiches al SACEM (1995), Premiul Villa Médicis Hors-Les-Murs (2001) sau dublul Grand Prix International du Disque (Academia Charles Cros) pentru albumele The Sixth Jump și Circles and Calligrams (2010).
Ca toate celelalte proiecte ale lui Benoît Delbecq, Circles and Calligrams conține o parte de improvizație, dar este „lucrat 200 %. Miza lui: jocul cu pulsațiile, desfătarea cu rezonanțele sunetului, exersarea intuitivă și în fața publicului a artei metamorfozei și schimbării, în așa fel încât materia, metricele pare și impare, să se depună în straturi succesive” (Libération), în spiritul lucrărilor unui György Ligeti, de exemplu, sau al cântărilor polifonice ale pigmeilor Aka din Republica Centrafricană. Creator al unui întreg sistem de scriere bazat pe caligrame inventate chiar de el, Benoît Delbecq va transforma cu măiestrie în fața melomanilor români urmele condeielor și cernelurilor în armonii nebănuite, dezvăluind rafinamentul spiritului uman.