Girl with books 3“În facultățile din România se face prea multă teorie inutilă și nimic practic. Nu ne angajează nimeni pentru că învățăm mult, dar nu știm să aplicăm nimic concret.”

Este absolut imposibil ca și student sau absolvent să nu fi auzit sau să te fi plâns personal de treaba asta. Toți suntem revoltați de ideea că școala românească nu ne ajută cu nimic clar, că angajatorii cer experiență și noi știm doar teorie. E foarte interesant să vedem totuși ce se întâmplă dincolo de această aparență. Oamenii care suferă intens de pe urma acestei dileme existențiale sunt cei care termina ASE-ul și nu știu nici măcar următoarele:

– să facă o banală clasificare a costurilor

– diferența dintre profit și profitabilitate

– ce este costul de oportunitate

Când terminăm clasa a XII a știm despre contabilitate că este o ramură a economiei care se ocupă cu multe cifre. Când terminăm facultatea, știm despre contabilitate că se ocupă cu bilanțuri, dar evident, habar n-avem să citim un bilanț.

Când suntem la liceu știm despre marketing că se ocupă cu publicitatea. Când terminăm facultatea extindem această definiție către cuvântul: promovare. Exemple de genul acesta putem găsi cu zecile.

Dacă ai profesori care îți dau să faci niște proiecte cât de cât mai practice, pentru care trebuie să te documentezi și trebuie să faci niște conexiuni pentru a aplica aspecte teoretice, studentul se enervează pentru că îi mănâncă din timpul prețios. 

Dacă profesorul, îți dă de învățat prea mult pentru examen, studentul se supără pentru că: “idiotul ăla nu înțelege că nu-mi folosește la nimic cartea lui.”

Dacă la examen, are subiecte ieșite din decor pentru care e nevoit să aplice practic câteva formule sau noțiuni studiate, studentul iese înjurând pentru că: “nu ne-a dat din cursuri.”

Cum o dai, tot nu e bine. Cert este că toată lumea se zbate din răsputeri să copieze cât mai mult, să învețe cât mai puțin, să lipsească de la cursuri mai mereu și se bazează mereu pe ideea că doar diploma e necesară pentru că angajatorii nu dau doi bani pe cunoștiintele acumulate. Aceiași oameni ajung la master, care e o chestie perfect opțională și au fix aceleași probleme:

– Dacă nu pot să copiez?

– De ce avem atâtea proiecte, nu înțeleg și ei că suntem la master?

– De ce avem atâta de învățat?

Eu cred cu tărie că în viață ai două opțiuni mari și late:

1) Ori te lași păgubaș și începi să faci ceea ce îți place cu adevărat, renunțând la a mai pune preț pe diplome.

2) Ori înveți pentru că îți dorești să te perfecționezi într-un domeniu anume și găsești calea de a lega experiența de teorie.

Când aveai vreo 10 ani, sunt sigură că mama ta ți-a spus: “În primul rând înveți pentru tine și apoi pentru notă.” E foarte trist dacă ai ajuns la 23-24 de ani și încă nu ai înțeles că avea perfectă dreptate. 

 

Redactor: Andra Ionescu / desprejoburi.com

Foto: hercampus.com

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here