10 mai are pentru istorici o semnificație triplă, semnificație care vine de la cele trei mari evenimente din istoria poporului român care s-au întâmplat în această zi.

61320414

La 10 mai 1866, prinţul Carol de Hohenzollern-Sigmaringen depunea jurâmântul ca domnitor al României, cu numele de Carol I.

La 10 mai 1877, acelaşi Carol promulga „Declaraţia de Independenţă” a ţării.

La 10 mai 1881, tot Carol I a fost încoronat ca prim rege al noului regat al României.

10 Mai 1866 – Venirea lui Carol în România

Imediat ce „Monstruoasa Coaliție” îl obligă pe Alexandru Ioan Cuza să semneze actul de abdicare în februarie 1866, iar negocierile Locotenenței Domnești cu Prințul Filip al Belgiei dau greș, ca urmare a refuzului acestuia din urmă, un principe străin a fost propus și ales în urma unui plebiscit. Este vorba despre Karl (Carol) Eitel Friedrich Zephyrinus Ludwig von Hohenzollern – Sigmaringen. Tânărul Carol acceptă și, în aprilie 1866, vine în România, notează istoricul Paul Lindenberg, în lucrarea sa „Regele Carol I al României”.

După o călătorie incognito cu trenul, pe ruta Düsseldorf – Bonn – Freiburg – Viena – Budapesta, Carol ajunge la Drobeta Turnu Severin. Urmează un drum de câteva zile (cunoscut drept „Drumul lui Carol„), în care viitorul domn și mai apoi rege, a trecut prin Horezu, Râmnicu Valcea, Curtea de Argeș, Câmpulung și Targoviste, pentru ca, pe 10 mai 1866, să intre în București, scrie istoricul menționat mai sus.

Proclamat „domnitor al tuturor românilor”, Principele Carol I și-a rostit jurământul în fața Parlamentului în limba franceză: „Jur să păzesc legile României, să-i apăr drepturile și integritatea teritorială”, scrie Boris Crăciun, în cartea „Regii și Reginele României”.

În acest context data de 10 mai intră în istorie. Timp de opt decenii, până în 1947, 10 Mai a fost Ziua Națională a României. Odată cu proclamarea Regatului în 1881, 10 mai a devenit Ziua Regelui sau Ziua Regalității, prilej de sărbătoare, chiar și în zilele noastre, pentru Casa Regala și pentru toți susținătorii monarhiei.

 

61320385

 

Regele Carol și Prințul Nicolae la parada organizată cu ocazia sărbătorii de 10 Mai, în Capitală

Scriitorul Horia Furtună descria sărbătoarea din data de 10 mai, din Bucureștiul Vechiului Regat, la conferința radiofonică din 1941.

„În dimineața zilei de 10 Mai, bubuitul tunurilor din Dealul Spirii reamintea Capitalei sărbatoarea. Pe străzile și bulevardele pe unde avea să treacă cortegiul, casele și prăvăliile erau împodobite cu drapele. La ferestre erau flori. Pe stâlpii înconjurați de verdeața fâlfâia tricolorul, iar portretele Regelui Carol I și ale Reginei Elisabeta erau afișate pe la vitrinele prăvăliilor (…) Pe înserat, se aruncau cele din urmă flori, iar șoselele rămâneau ninse de petale” – Horia Furtună, Conferința Radiofonică 1941 – ”

10 Mai de altădată”. (text preluat după România Actualități).

Festivitățile continuau cu un alt eveniment care a devenit un simbol al Bucureștilor: „Bătaia cu flori de la șosea”.

La acest eveniment lumea se strângea pe Calea Victoriei pentru a admira trăsurile împodobite cu flori care treceau spre Șoseaua Kiseleff. Toate birjele închiriate erau împodobite de flori, de la spițele roților până la hamurile cailor, de la bici, la capul și coada cailor, cu aceleași flori, care cu liliac, albăstrele, trandafiri, crini, iar coșurile mari din trăsură erau pline de buchetele mici, care urmau să fie folosite în „bătălie”, reiese din documentele istorice ale vremii, reproduse după transmisiile radio de la 1941.

10 mai 1881, serbarea încoronării

La 15 ani de la urcarea pe tron a Principelui Carol I, ziua de 10 mai a fost aleasă pentru sărbătorirea, în mod simbolic, a proclamării Regatului. Legea care a consfiintit încoronarea lui Carol I ca Rege al României fusese promulgată cu două luni înainte. Pe data de 14 martie 1881, România a intrat, de jure, în rândul monarhiilor bătrânului continent.

La 13 martie 1881, în Adunarea Deputaților, condusă de C.A. Rosetti, au avut loc dezbateri aprinse. Titu Maiorescu a acuzat guvernul liberal și pe partizanii săi că „nutresc în fundul inimii idealuri republicane și că niciodată nu vor putea fi un partid de ordine și de sprijin al dinastiei”. Pentru a dovedi că acuzația este cât se poate de falsă, liberalii au propus proclamarea imediată a Regatului, iar Carol I a acceptat, nota Vlad Georgescu, în „Istoria românilor. De la origini până în zilele noastre”.

„România ia titlul de Regat. Domnitorul ei, Carol I, ia pentru sine și moștenitorii săi titlul de Rege al României”, se stipula în articolul I al Legii nr. 710, act normativ adoptat în unanimitate de ambele Camere și promulgat a doua zi, în cadrul unei ceremonii desfășurate la Palat.

Conform însemnărilor lui Carol I, el i-a propus lui I.C. Brătianu ca serbarea încoronării să aibă loc pe 10 mai, în cadrul marii festivități anuale prin care se celebra urcarea sa pe tron.

61320386

 

Familia Regală în timpul slujbei religioase cu ocazia zilei de 10 Mai.

10 mai 1946 – cum au sărbătorit românii ultima zi a monarhiei.

Anul acesta se împlinesc 68 de ani de la ultimă sărbătorire oficială a acestei zile, ca Ziua Națională a României, pe 10 mai 1946.

Pe data de 6 martie 1945, la presiunea sovieticilor, Mihai a acceptat un guvern prosovietic dominat de Partidul Comunist Român, prim-ministru fiind numit Petru Groza. Sub regimul comunist, Mihai a funcționat ca simplu șef de stat fără autoritate, scrie Vlad Georgescu, în „Istoria românilor. De la origini până în zilele noastre”, Ediția a III-a, Humanitas.

Între august 1945 și ianuarie 1946, Mihai a încercat fără succes – prin ceea ce s-a numit „greva regala” – să se opună guvernului comunist al lui Petru Groza, refuzând să-i semneze decretele.

În acest context, într-o perioadă în care relațiile dintre regele Mihai I și guvernul Petru Groza erau extrem de încordate, a fost sărbătorită pentru ultima dată ziua de 10 mai.

Pe 10 mai 1946, la orele dimineții, s-au tras 21 de salve de tun, care îi anunțau pe bucureșteni de începerea sărbătorii. La Patriarhie s-a oficiat un Te Deum, în prezența regelui. Pe clădirile instituțiilor de stat au fost arborate drapelele românești, dar și cele sovietice, americane și franceze.

Spre orele prânzului a avut loc ceremonia dezvelirii monumentului pentru slăvirea memoriei eroilor armatei U.R.S.S.

61320412

Regele Carol al II-lea alături de fiul său Mihai.

 Regele a fost cel care a dezvelit monumentul. A urmat apoi parada militară, iar spre seară a fost dată o serată.

Aceasta a fost atmosfera în care poporul român și regele său au sărbătorit pentru ultima dată ziua de 10 mai, în Capitală. În 1947, ultimul an în care România mai era monarhie, Regele Mihai I a refuzat ca data de 10 mai să fie sărbătorită public.

Regele Mihai avea să povestească ani mai târziu, mai exact în 2007, într-un interviu pentru New York Times, despre situația tensionată existentă în România în perioada 1946-1947.

Potrivit acestuia, prim-ministrul comunist Petru Groza l-ar fi amenințat cu un pistol și cu șantajul că urma să execute 1.000 de deținuți studenți dacă nu abdică. În interviul respectiv, Mihai rememorează evenimentele: „A fost șantaj. Mi-au spus „Dacă nu semnezi imediat, suntem obligați – de ce obligați, nu știu – să ucidem peste 1.000 de studenți pe care-i aveau în pușcarie”.

După 30 decembrie 1947, când s-a proclamat R.P. Română, din punct de vedere oficial, 10 mai nu a mai reprezentat nimic. Cu toate astea însă, 10 mai a rămas în conștiința multor români ca o zi plină de semnificații, care a determinat ca România să între în rândul țărilor civilizate ale Europei.

61320401Sursă foto: Getty Images