Ce tradiţii şi obiceiuri sunt respectate de Bobotează
Boboteaza, sau „Botezul Domnului”, este sărbătorită an de an pe 6 ianuarie. Cunoscută și sub denumirea de „Epifanie” sau „Arătarea Domnului”, ea marchează, alături de sărbătoarea Sfântului Ioan Botezătorul, sfârşitul celebrărilor de iarnă.
Mai jos puteţi citi câteva tradiţii şi obiceiuri care sunt ținute cu sfinţenie în popor pentru a celebra această mare zi.
Postul negru
După ce timp de zece zile am savurat tot felul de bunătăţi preparate cu dragoste, Biserica Ortodoxă ne îndeamnă ca, în data de 5 ianuarie, să ţinem post negru. Cu alte cuvinte, trebuie să ne abținem de la mâncat şi băut. Dacă nu putem să facem aceste lucruri, suntem îndemnaţi să nu gustăm preparate ce conţin lapte, carne şi ouă.
Ziua de post este rânduită pentru a putea primi cum se cuvine sărbătoarea Bobotezei şi apa ce se va preface în agheasmă cu această ocazie.
Sfinţirea caselor
Acest obicei este întâlnit pe teritoriul întregii ţări. El presupune ca preotul locului să intre în casele tuturor credincioșilor și să le sfințească. Pe lângă case, mai sunt stropite anexele, animalele şi oamenii.
Această procesiune alungă spiritele rele. De asemenea, ea îi păzeşte pe credincioși de toate relele, dar și de bolile sufleteşti sau trupeşti.
Sfinţirea apelor
Transformarea apei în agheasmă mare are loc la biserică sau în oricare alt loc ales de comunitate. Aceasta presupune ca preotul să invoce harul Sfântului Duh prin formula „Şi acum trimite harul Preasfântului şi de viaţă făcătorului Tău Duh, care sfinţeşte toate, şi sfinţeşte apa aceasta.”
După ce se rostesc şi alte rugăciuni, credincioşii sunt liberi să ducă acasă agheasma. Ei trebuie să o ia în fiecare dimineaţă, pe nemâncate, timp de opt zile.
Aruncarea crucii în apă
Această tradiţie este specifică tuturor creştinilor, fie ei ortodocşi sau catolici. Ea se pune în practică lângă o apă curgătoare sau o mare. Preotul aruncă o cruce în apă, iar mai mulţi bărbaţi curajoşi sar în apele îngheţate pentru a o aduce preotului înapoi.
Obiceiul spune că cel care aduce crucea înapoi va fi ferit de rău şi de boală pe tot parcursul anului.
Visarea ursitului
În noaptea de Bobotează, fetele tinere trebuie să îşi lege un fir roşu de mătase şi o rămurică de busuioc de inelar. Ele mai au și posibilitatea să își pună sub pernă ramuri de busuioc. Acestea le vor ajuta să îşi viseze ursitul noaptea.
Botezul animalelor
Pe lângă oameni, de Bobotează sunt sfinţite şi animalele. Dintre acestea, cel mai des sunt botezaţi caii. De multe ori, în comunităţile mici de la ţară, caii sunt aduşi la biserică, iar, la finalul slujbei, sunt stropiţi cu agheasmă. Aceasta îi va ţine sănătoşi tot anul.
De asemenea, după ce sunt botezaţi, se obişnuieşte ca aceştia să fie puşi la un test. Ei trebuie să participe la o întrecere fie călăriţi, fie cu atelajul în care este toată familia.
Alte tradiţii şi obiceiuri
În unele zone din ţară sunt aprinşi cărbunii din sobă. Ei sunt denumiţi după fiecare membru al familiei. Se spune că cel care se va stinge primul va vesti moartea apropiată a celui al cărui nume îl poartă.
Conform tradiției, de Bobotează este interzis să speli rufe. Pe lângă aceasta, nu poți să dai obiecte cu împrumut și nici să provoci ceartă în casă.
Să ne bucurăm cu toţii de această sărbătoare şi de frumoasele ei tradiţii, intonând cucernic troparul „În Iordan botezându-Te Tu, Doamne, închinarea Treimii s-a arătat; că glasul Părintelui a mărturisit Ţie, Fiu iubit pe Tine numindu-Te, şi Duhul în chip de porumbel a adeverit întărirea Cuvântului. Cel ce Te-ai arătat, Hristoase Dumnezeule, şi lumea ai luminat, mărire Ţie.”
Sursă foto: incon-paintings.blogspot.ro, mihaeladanpress.ro, ziaruldecalafat.ro, stirileprotv.ro, ziarul52rssing.com
