În anul 2020, tehnologia a devenit parte din viețile noastre. La rândul ei, școala online a devenit strictul necesar al oricărui elev și profesor pentru a rămâne conectați în această perioadă atipică.
Seria ,,Ce spun elevii și profesorii despre școala online” a adus, până în acest moment, cinci elevi de clasa a XII-a pentru care școala online a venit la pachet cu stări și experiențe diferite: Viviana, Alexia, Iasmina, Raluca și Ștefan. A venit rândul ca profesorii să preia cuvântul și să ne povestească ceea ce școala online a însemnat pentru ei și cum au privit această perioadă.
Primul profesor care a acceptat invitația de a ne povesti ce a însemnat școala online ca experiență personală este Adriana M. Profesor de geografie în cadrul unui liceu de top din municipiul Bacău, Adriana M. ne-a împărtășit experiența sa, în calitate de cadru didactic preuniversitar, în legătură cu școala online din ultimul an.
Mai multe detalii despre cum aceasta a adaptat conținutul materiei la școala online, dacă a avut momente de cumpănă interioară, precum și ce sfaturi le recomandă elevilor pentru reușita maximă la examenul de bacalaureat la disciplina Geografie se regăsesc în cadrul interviului pe care doamna profesoară mi l-a acordat.
- Cum ați adaptat modul de predare în sistemul online în cazul elevilor de clasa a XII-a care au ales să susțină cea de-a treia probă din cadrul examenului de bacalaureat la Geografie?
Făcând o comparație cu materia pe care o parcursesem anul trecut și cea parcursă anul acesta, ritmul de lucru a fost mult mai lent. Am mers pe mult mai multe aplicații în acest an școlar. A fost dificil să ne limităm la suporturile cartografice oferite de aplicații Google sau de alte aplicații geografice, având posibilități limitate de evaluare obiectivă a deprinderilor de lucru cu harta. Acum, noi stăm bine la acest capitol, mai ales că am revenit și fizic la școală. La prima întâlnire fizică a fost un pic mai dificil, întrucât și elevii veneau după aproape un an de școala online, dar cumva, simt că i-am mai dinamizat și elevii au început să prindă algoritmul de lucru pe baza hărților.
În cazul ascultărilor, s-a simțit o diferență majoră. În sistemul online, acele pătrățele negre le oferă elevilor statutul de participare la oră, dar nu și efectivă întotdeauna, din cauza problemelor tehnice, care sunt destul de frecvente, în anumite zone. La școala în format fizic, eu le văd mimica atunci când îi ascult la hartă, pe când în online nu poți avea un control obiectiv vis-a-vis de onestitatea lor în timpul evaluării. Urmează să corectez primele teste date fizic în acest an școlar și aici voi putea vedea nivelul fiecăruia, urmând să îmi adaptez stilul de predare astfel încât elevul să nu aibă de suferit în acest sens.
- Ați menționat că în curând veți corecta primul set de teste date fizic, la școală. Cum a fost modalitatea de evaluare a elevilor de clasa a XII-a în regimul online?
În cazul ascultării orale, îi rugam pe elevi să partajeze ecranul și să localizeze pe hartă. Subiectele asemănătoare celor de bacalaureat au fost o altă metodă de a-i testa pe elevi. Programam testele, aveau subiectul postat pe platformă, le explicam ce aveau de făcut și aveau la dispoziție un anumit timp pentru rezolvarea lor. Totuși, am observat faptul că este mult mai eficientă ascultarea pe baza aplicațiilor practice, întrucât acestea te obligă să îți înveți materia, să lucrezi cu ea pentru a o putea înțelege.
- Pentru că ați experimentat atât școala online, cât și pe cea în format fizic, ce preferați։ să predați în continuare în regim online sau în manieră fizică?
E clar că regimul fizic este întotdeauna cel mai eficient. Oricât de mult te-ai reinventa ca profesor, prinde la început, dar în momentul în care folosești regimul online pe o perioadă foarte lungă de timp și rămâi doar în online, eficiența scade, iar randamentul și motivația elevilor nu mai sunt același. Școala online este bună ca variantă de backup pentru câteva zile, dar nu este indicată ca o soluție pe termen lung. Lipsește interacțiunea profesor-elev și nu simți ,,pulsul” elevului. Or, acest ,,puls” dinamizează interacțiunea profesor-elev.
- Problema cu care se confruntă orice profesor este captarea atenției elevului la orele de curs. Cum ați reușit să mențineți atenția și interesul elevilor în cadrul școlii online?
În online, în calitate de profesor, ajungi să captezi atenția elevilor care au dorința de a învăța și care au fost formați în acest sens. Orice profesor, inclusiv eu, încearcă în cadrul orelor de curs să fie creativ, să aibă un mod de predare inedit prin care să reușească să atragă. Odată cu școala online, este foarte greu să îți dai seama, în spatele unor pătrățele negre pe ecran, în ce măsură ai reușit să captezi atenția și cui nu, pentru a remedia acest lucru.
- Cum apreciați volumul de materie care intră anul acesta în programa examenului de bacalaureat, având în vedere că, în cazul disciplinei Geografie, materia de examen este cea predată în clasa a XII-a?
Odată cu trecerea timpului, gradul de dificultate al subiectelor propuse la examenele finale a scăzut foarte mult. Acum, și programa a fost simplificată. Da, este adevărat, conținutul aferent programei de bacalaureat la geografie este predat integral în clasa a XII-a și, fiind vorba despre geografia României și a Europei, elevii care decid să dea examenul la această disciplină sunt dezavantajați din cauza orelor desfășurate majoritar online. Noțiunile sunt în strânsă legătură unele de altele. Nu poți înțelege un capitol dacă nu îl corelezi cu altele.
Într-adevăr, s-au scos anumite capitole. Acum, accentul cade pe partea fizico-geografică – materie aferentă primului semestru –, noțiuni asupra cărora eu am insistat foarte mult pentru reușita elevului, având în vedere că acest capitol este cel mai complex ca informație.
- Cum vedeați elevii de clasa a XII-a în perioada școlii online și cum îi vedeți acum, odată cu revenirea fizică la școală?
La începutul acestui an școlar, pe elevii de clasa a XII-a i-am simțit, într-adevăr, mai stresați din cauza materiei pe care ei au pierdut-o, și nu mă refer strict la disciplina mea. Ba mai mult decât atât, faptul că ei au început școala în regim fizic pentru 2-3 săptămâni, iar apoi au revenit în online, a fost și mai cumplit pentru ei.
Odată cu revenirea fizică la școală, cei de clasa a XII-a nu mai sunt preocupați strict de ineditul vieții de elev, ci se gândesc că în 3 luni vor avea un examen de susținut. Acum, cred că simt mai acut presiunea examenului ce va urma. Mai mult decât atât, ei se bucură de faptul că au revenit la școală și că s-au revăzut cu colegii de clasă, cu profesorii. Se vede cu ochiul liber faptul că le priește din plin reîntoarcerea în bănci. Prezența fizică aduce beneficii în plan emoțional, psihologic și relațional. Statul în casă, fără să schimbi peisajul, nu îți dă chef de muncă, nu te stimulează.
Îmi aduc aminte de primele pregătiri pentru examenul de bacalaureat de anul trecut cu elevii de clasa a XII-a. Prima întâlnire fizică pentru pregătire din acest an școlar am simțit-o la nivelul notei 7. Mi s-a părut că este o scădere calitativă foarte mare, având în vedere că veneau elevi buni și motivați la aceste pregătiri. S-a văzut progresul lor o săptămână mai târziu. Deci, este clar faptul că revenirea în format fizic la școală completează golurile elevilor, aducând beneficii multiple.
- În calitate de profesor, în perioada școlii online, ați avut momente în care ați simțit că nu ajungeți suficient de mult la elevi cu informația pe care doriți să o transmiteți?
Acest aspect e simțit și gândit mereu, nu doar în cazul școlii online. Pe măsură ce simți că elevii își pierd din energie, încerci să te reinventezi constant. În permanență există acel dialog cu tine însuți dacă ești suficient de bun pentru elevii tăi și ajungi să îți faci feedback-ul și să te întrebi ,,Oare am reușit să le transmit tot ce mi-am propus?”. Elevul nu cred că își pune întrebări în acest sens, dar profesorul analizează constant, întrebându-se cum îl poate sprijini.
Nici ca profesor nu e mai simplu. Eu am venit la școală, pentru a face orele din sala de clasă, experiență care a fost de bun augur. Dacă aș fi fost în situația de a sta permanent acasă, simțindu-mi și elevii afectați, cu siguranță aș fi avut o stare diferită, similară cu cea a elevilor mei.
- Orice elev are nevoie, la un moment dat, de susținerea morală a profesorilor săi. Dumneavoastră cum v-ați încurajat elevii de clasa a XII-a în această perioadă plină de incertitudine?
În tot acest timp, văzându-i afectați de situație, am încercat să îi înțeleg, să fiu mai tolerantă, să nu îi mai stresez cu o sarcină în plus. Nu am urmărit nota, ci am încercat să îi implic pe cât mai mulți dintre elevii mei în sarcini de învățare practice astfel încât rezultatele obținute să fie pe baza participării efective la oră și nu neapărat din ascultări. Prin urmare, am încercat să fiu mai înțelegătoare cu ei și să îi motivez, dar în același timp am și fixat noțiunile necesare cu cei care au ales să susțină examenul de bacalaureat la geografie, astfel încât să obțină note cât mai mari.
- Ce sfaturi le-ați recomanda elevilor care susțin examenul de bacalaureat la Geografie pentru a obține reușita unei note maxime?
În primul rând, să învețe cu harta, să coreleze conținuturile și să integreze noile informații celor știute deja. În al doilea rând, să încerce să învețe logic și să își formeze algoritmi de învățare, pentru că acei algoritmi și lucrul cu harta îi vor ajuta să rezolve atât subiectele de tip grilă, cât și subiectele de tip eseu. În ultimul rând, repetiția și exercițiul constant, corelate cu învățarea logică sunt cheia reușitei cu o notă tinzând spre 10. Geografia nu este o disciplină grea, iar dacă înveți oră de oră, totul e super simplu.
Îi mulțumim doamnei profesoare de geografie pentru experiența împărtășită și pentru sfaturile oferite elevilor care vor susține examenul de bacalaureat la disciplina Geografie.
