Data de 10 martie 2020 va rămâne în amintirea tuturor ca ziua în care elevii și profesorii au trecut, în mod subit, în mediul online. De curând s-a împlinit un an de când tehnologia a înlocuit interacțiunea umană, iar noi am fost curioși să vedem ce părere au elevii și profesorii despre școala online, la un an de când au început să comunice prin intermediul diferitelor canale de comunicare.Cu ocazia acestei ,,aniversări”, dăm startul unei serii de interviuri acordate de către elevi și profesori, deopotrivă.
Primul episod este despre Viviana D., o elevă în clasa a XII-a care studiază la profil uman, specializarea Științe Sociale. Viviana se pregătește pentru admiterea la una dintre cele mai prestigioase universități din străinătate, și anume Universitatea Cambridge. Fiind pasionată de istorie și participând anual la olimpiadele de istorie, – unde a ajuns să ocupe prima poziție la faza națională -, Viviana nu se abate de la acest drum și dorește să urmeze cursurile facultății de istorie din cadrul Universității Cambridge. Spre fericirea ei, în acest moment, ea este admisă condiționat la prestigioasa universitate, însă mai are un pas pentru a se considera studentă în Marea Britanie: examenul de bacalaureat.
Mai multe detalii despre cum a fost școala online pentru ea, ce dificultăți a întâmpinat în tot acest timp, precum și ce schimbări ar face în învățământul din România se regăsesc în cadrul interviului acordat.
- Cum te-ai acomodat cu regimul online la începutul acestui an școlar, după ce în semestrul al doilea din anul școlar anterior nu ați fost o prioritate?
Nu cred că am reușit să mă acomodez 100% sistemului online, pentru că mi se pare groaznic să stai în fața calculatorului și să asculți ce predă profesorul timp de 6 ore. Este foarte aiurea pentru noi pentru că nu prea există acea interacțiune profesor-elev de care noi avem nevoie. În ceea ce privește golurile de informații în urma semestrului al II-lea din clasa a XI-a, nu pot spune că am avut neapărat. De exemplu, la istorie, eu am avut deja materia predată pentru că eu am participat an de an la olimpiadele de istorie și nu am avut de pierdut mai nimic aici. La limba română încercam să învăț mai mult de una singură, fără să aștept noțiunile predate de către profesoară. Dar dacă e să vorbesc despre goluri în materie în adevăratul sens al cuvântului, aici intră celelalte obiecte pe care nu le am de pregătit pentru examenul de bacalaureat. De exemplu, engleza nu a mai fost așa intens studiată, iar mie îmi este de folos, pentru că eu dau la o universitate din Marea Britanie. Un alt exemplu ar fi economia sau sociologia. Chiar ajunsesem într-un punct în care totul devenise mai interesant și util și ne-am oprit brusc.
- În semestrul al II-lea, clasa a XI-a, ați rămas în urmă cu materia și a trebuit să recuperați acel ,,gol”. Tu ai reușit să ți-l umpli? Cum?
Da, în cea mai mare parte. Așa cum am spus, la istorie am fost norocoasă pentru că deja aveam materia necesară pentru bac predată. La limba română, în schimb, am pierdut câteva opere din semestrul al II-lea pe care am fost nevoită să le recuperez în primul semestru din clasa a XII-a. Profesorii de la materiile pentru examen au ținut cont de acest aspect încă din al doilea semestru și ne dădeau materialele necesare. La limba română a fost mai sensibilă situația pentru că aici, profesoara a fost nevoită să ardă anumite etape, să grăbească procesul de predare la materia pierdută pentru a ajunge la zi cu ea și a continua într-un ritm normal.
- În perioada școlii online, ai avut momente în care aveai nevoie de interacțiune cu profesorii în regim fizic pentru a înțelege mai bine o noțiune?
Cred că în cea mai mare parte a timpului. De exemplu, la limba română este foarte multă materie de asimilat și în online nu este chiar atât de ușor să înțelegi. E foarte diferit procesul. În clasă, profesoara purta o discuție cu noi atunci când preda o operă nouă, se crea un dialog, o interacțiune. În online însă, fiecare ajunge să se complacă în ideea că profesorul vorbește, iar tu asculți. Orele nu erau ,,umane” deloc. Asta a fost cea mai aiurea parte. Acum că am revenit la școală, e foarte fain să existe acea conexiune între profesor și elevi și acum, surprinzător, rețin foarte multe noțiuni din clasă, pentru că altfel îmi distribui atenția când sunt fizic la ore și nu mai sunt tentată să fac cu totul altceva.
- De curând, voi, clasa a XII-a, ați revenit fizic pe băncile școlii și, implicit, a trebuit să vă reacomodați cu rutina. Ce preferi։ școala în format fizic sau școala online?
Fizic, fără nicio urmă de îndoială. Dar aș face o schimbare aici. Aș propune să mergem la școală strict la orele care țin de examen, iar restul să se desfășoare în regim online. Pentru materiile de bac nu există noțiunea de ,,online”. Da, trebuie schimbat orarul în acest sens, ca să nu pierdem timpul pe drum, însă așa ar fi mai bine și pentru noi și așa învățăm și eficient. Într-adevăr, unii profesori care nu predau un obiect de bac sunt mai înțelegători și ne mai lasă în orele lor să învățăm pentru examen sau să lucrăm. Îi apreciez pentru că ne înțeleg că avem un program încărcat și ei predau pe scurt ce și-au propus să facă în planificare, apoi ne lasă pe noi să învățăm. Aici mai intervine și ruptura cauzată de semestrul al II-lea în online. Și profesorii și-au dat seama că nu mai avem anumite noțiuni după atâta timp și ne lasă să ne concentrăm pentru examen.
- Cum vezi profesorii în perioada asta? Sunt presați de timp în ceea ce privește predarea materiei în timp util și eficient sau sunt degajați acum că ați revenit fizic?
Eu dau examenul la limba română, istorie și logică, deci, pot spune că am de-a face cu 3 atitudini diferite. La istorie, profesoara s-a adaptat foarte bine odată cu tranzițiile dinspre online spre fizic, apoi iar online și iar fizic. Ne-a dat regulat mici ,,simulări” în online, iar asta ne-a ajutat foarte mult să fim la zi cu materia. Pe de altă parte, la limba română, materia s-a aglomerat, dat fiind volumul mare de informații, iar profesoara a adoptat un ritm mai alert pentru a ne putea verifica la opere și să clarificăm acolo unde este cazul. În clasa a 12a, noi facem filosofie, însă suntem atât de mulți elevi care am ales să dăm bacalaureatul la logică, încât orele de filosofie au fost de multe ori înlocuite cu cele de logică. Profesoara are o organizare foarte bună, în sensul că ne verifică pe fiecare în parte cât știm, ce nu știm și trebuie lămurit. Per total, profesorii s-au adaptat foarte bine acestei tranziții și dau tot ce au mai bun pentru ca noi să avem cât mai puține neclarități.
- Ce sentimente ai experimentat în perioada școlii online cu privire la viitorul tău educațional?
Am observat că, odată cu școala online, s-a produs un soi de rupere de realitate, pentru că nu exista o interacțiune cu cei din exterior. E ca și cum ți-ai pierde materialitatea, e un sentiment foarte ciudat. Faptul că noi am făcut școală online integral în primul semestru ne-a dus în partea aceea de a nu mai fi împinși de spate sau motivați extrinsec. Ei bine, când ești fizic la școală, profesorii te împing de la spate și programul te ține în priză. Sentimentul major a fost cel de panică, mai ales când, pentru admiterea la facultate, mi s-a transmis că trebuie să iau note de la 9,50 în sus. Acela a fost momentul în care am trăit o revelație, pentru că realizasem că mi-am ieșit din ritm cu rutina mai relaxată în online și că eu nu începusem să învăț serios pentru examene. Apoi a urmat sentimentul de nesiguranță։ că nu era cert dacă dăm simulările naționale, nu este cert la momentul actual cum se va organiza examenul de bacalaureat. E un sentiment oribil să nu ai nicio chestie mică de care să te poți agăța și să spui ,,Ok, trebuie să fac asta”. Acum mi-am mai revenit și la acest capitol, odată cu revenirea la școală în format fizic.
- În această mare de nesiguranță, ai avut vreun moment în care ți-ai schimbat planurile în ceea ce privește admiterea și să optezi să rămâi în țară?
Mie nu mi-a fost frică să călătoresc din cauza pandemiei în mod expres. Ceea ce m-a speriat un pic a fost Brexitul care a fost agravat de această pandemie. În perioada în care Brexitul era subiect principal, am avut foarte multe momente de incertitudine cu privire la admiterea în Marea Britanie, dacă să mai aplic acolo sau nu. Nici nu se știa exact dacă noi, cei care dorim să aplicăm în Marea Britanie, vom avea taxe de student în regim ,,home” sau ,,international”, adică de 3 ori mai mare. Ce-i drept, eu am avut ca alternativă Trinity College Dublin, în Irlanda, acolo fiind și taxele mai micuțe. În România nu am niciun plan B, mai ales că pasiunea mea e istoria. La București, spre exemplu, tot ce pot face referitor la istorie este să ajung profesoară de istorie și nu vreau asta. Dar, într-un final, m-am aruncat în această incertitudine și am aplicat în Marea Britanie, acolo unde îmi doresc.
- Acum că ați revenit fizic la școală, cum îți împarți timpul între orele de curs și pregătirea pentru examen? E mai solicitant să stai în online sau să fii fizic?
Când eram în online, mă oboseau cele 6 ore de stat în continuu în fața ecranului – motiv pentru care am căpătat o miopie –, dar după atâta timp, nu mai aveam starea necesară să învăț după terminarea orelor. Deci, nu aveam o motivație să trag de mine să pot învăța. Acum, de când am revenit la școală, pot spune că sunt ,,băgată în priză”. Paradoxal, deși pare că școala fizic îmi ia mai mult timp acum – pentru că stau acolo 6 ore zilnic și apuc să repet în orele mai libere mult mai puțin decât o făceam în online –, apuc să fiu mai productivă decât eram cu școala în regim online. Îmi organizez mai eficient timpul și simplul fapt că știu că orele de curs îmi ocupă aproape jumătate din ziua mea, asta mă face să dau mai mult randament.
- Având în vedere că aveți aproape un an de când învățați în regim online, ce părere ai despre volumul de materie care intră pentru examen, deși golurile există, iar timpul e insuficient?
Nu aș scoate opere neapărat din volumul de materie care intră în acest moment în tematica de examen, dar aș face o altă schimbare։ să schimb fundamental programa la limba română. Dar ca să îți răspund la întrebarea ta, cred că ar fi suficient, în cazul limbii române, să se scoată aceleași titluri care s-au scos și pentru absolvenții din 2020. De exemplu, eu am făcut poeții interbelici în online și nu pot spune că am înțeles mare lucru din ei, iar pentru mine e foarte important, mai ales că sunt și pe profil uman, unde probabilitatea de a ,,pica” un acest tip de subiect este mai mare decât în cazul celor de pe real. Personal, aș scoate ceea ce nu am făcut fizic la școală. La logică nu s-a scos mare lucru, iar la istorie aș scoate primul capitol, cel cu romanitatea românilor. E un subiect discutabil și, în ultimii 15 ani cel puțin, nu a picat niciodată la ultimul subiect.
- Programa în vigoare este de 30 ani parcursă în învățământ, deși lucrurile au evoluat. Dacă ai avea puterea să faci o schimbare la acest capitol, ce ai schimba?
Așa cum am zis mai devreme, programa trebuie schimbată fundamental. Trebuie să se schimbe modul de evaluare al cunoștințelor în cazul elevilor și să se pună accent pe latura critică. O primă schimbare aș face-o pe partea aceea de ,,tocit” comentarii la limba română și aș înlocui-o cu realizarea unui eseu, dar făcând anumite conexiuni cu experiențele personale. E un fel de subiectul I B la limba română, dar ceva mai amplu. O altă schimbare ar fi să las elevul să își aleagă ceea ce vrea să aprofundeze și la ce obiecte să dea examen, în funcție de ceea ce vrea să facă în viitor. De exemplu, în Marea Britanie, elevii au libertatea de a alege obiectele la care vor să dea examen în funcție de ce carieră vor să își construiască, iar acele obiecte de studiu pot fi corelate cu ușurință, fără a fi nevoie să învețe ceva ,,pe de rost”. Secretul este de a reuși să înveți totul mult mai practic, într-o formă mai atractivă dar făcând acele conexiuni, totul într-o formă academică. De exemplu, ei își pot alege pentru bacul lor să studieze literatura engleză, istorie, filosofie și artă. Chestiile astea le combină într-un mod ingenios și pot face o carieră din asta.
Și mai e o schimbare pe care aș face-o. Eu am fost timp de 2 ani de zile pe profil real, dar pentru că îmi place foarte mult istoria, din clasa a 11-a m-am mutat pe profil uman. Eu aș desființa profilele. De exemplu, dacă mie îmi place în egală măsură să învăț și matematică, și istorie, de ce nu pot alege să dau bacul din amândouă? Aș vrea să existe libertatea aceea de a alege ce vreau să aprofundez pentru un astfel de examen.
- Ai vreo metodă de a învăța eficient? Dacă da, care e aceea?
La mine e exclus să învăț ,,pe de rost” ceva. Eu optez pentru informația schematizată. Învățământul din țara noastră promovează foarte mult partea aceasta de a fi roboței, de a reproduce foarte mult informația predată la clasă. E absurd să pleci de acasă cu o schemă învățată și să o reproduci. Nu îți testează nimic. Mai bine ar fi subiecte la prima vedere, subiecte care ne antrenează latura critică, fără să fim nevoiți să reținem ceva ce au spus alții. Dar revenind la întrebarea ta, eu îmi fac o schemă pentru fiecare operă și am un fel de șablon pentru fiecare etapă a eseului, iar textul îl fac pe moment. Îmbrac acel șablon pe moment cu ceea ce știu eu.
O chestie care e foarte dezavantajoasă este că mulți absolvenți ,,tocesc” acele comentarii, iau bacul cu note foarte mari, dar ei nu reușesc să lege două fraze în viața de zi cu zi. Așadar, eu optez pentru varianta schematizată a materiei cu aplicarea conceptelor învățate pe loc, în cadrul realizării eseului.
Am încheiat convorbirea urându-i mult succes la examenul maturității și să intre acolo unde își dorește de-o viață: la Universitatea Cambridge.
