Ce înseamnă un protest?

Ce înseamnă un protest?

Ce înseamnă un protest? Probabil că nu ne-am pus adesea această întrebare, însă în lumina ultimelor evenimente din România, cred că ar fi cazul să reflectăm asupra acestei acțiuni. Acțiune la care noi, ca nație, am tot recurs în ultimii ani.

În dicționarul explicativ al limbii române, cuvântul „protest” este definit drept o manifestare energică împotriva unei acțiuni considerată ca nejustă. Cu alte cuvinte, protestul este expresia opoziției prin cuvinte/acțiuni vis-a-vis de un anume eveniment sau situație.

Protestele pot fi individuale sau colective. Însă de cele mai multe ori declarațiile individuale ale câtorva cetățeni se transformă rapid în demonstrații de masă.

Adunările publice – protestul – sunt considerate de către numeroși politologi esența statului democratic și de drept. De-a lungul vremii, oamenii au conștientizat faptul că adunările publice constituie una dintre cele mai eficiente metode de a lupta împotriva nedreptăților. Așadar, acestea au o lungă istorie în spate, fiind cunoscute încă din Antichitate. Dacă în veacurile demult apuse organizarea unui protest nu era un procedeu atât de complex, este important de știut că în ziua de astăzi, în România, dreptul la liberă adunare și la liberă exprimare este garantat de Legea 60/1991.

 Ce înseamnă un protest (o adunare publică)?

Conform art.1 din Legea 60/1991, o adunare publică ,,poate însemna mitinguri, demonstrații, manifestații, competiții sportive, procesiuni și alte asemenea, ce urmează să se desfășoare în piețe, pe căile publice ori în alte locuri în aer liber, în cadrul cărora cetățenii își pot exprima liber opiniile politice, sociale sau de altă natură”.

 În ce condiții poate fi organizată o adunare publică?

În vederea organizării unei adunări publice, primul pas este acela de a redacta o declarație adresată primarului unității administrativ-teritoriale în raza căreia se va desfășura adunarea publică, declarație ce va fi depusă cu minim trei zile înaintea datei la care a fost fixat evenimentul.

O comunicare eficientă cu forțele de ordine sporește șansele ca respectivul protest să se desfășoare în mod pașnic și civilizat. Altminteri, participanții, care prin modul de manifestare tulbură ordinea și liniștea publică, vor fi îndepărtați de la adunare/sancționați (după caz), de către organele de poliție.

Însă nu doar Legea 60/1991 reglementează dreptul la protest, acesta fiind garantat și de către Constituția României prin articolul 39, referitor la ,,Libertatea întrunirilor”. Articol în care se specifică clar faptul că adunările publice trebuie să se desfășoare doar în mod pașnic. ,,Mitingurile, demonstrațiile, procesiunile sau orice alte întruniri sunt libere și se pot desfășura numai în mod pașnic, fără niciun fel de arme”.

Lăsând deoparte toată încărcătura legislativă, ideal ar fi ca toți cei care participă la un protest să respecte trei reguli simple. Reguli care dacă ar fi înțelese și respectate de către toată lumea, atunci cu siguranță că scopul adunării ar fi deja pe jumătate atins:

  1. Fără violența verbală.
  2. Fără distrugeri.
  3. Fără provocări la adresa forțelor de ordine.
sursa foto: imagini.ro

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here