Ce înseamnă numele cartierelor din București?
Capitala României este fascinantă. Ea este detestată de mulți, dar și iubită de tot atâția. Ascunde numeroase mistere, dar și o istorie fascinantă. Poate fi stresantă, însă atrăgătoare de la distanță. Are numeroase aspecte vizibile, dar totodată necunoscute. Nu de alta, dar indiferent că am fost vizitatori sau locuitori, sigur ne-am întrebat măcar o dată de unde provin numele cartierelor din București.
Așadar, care este originea denumirilor celor mai cunoscute părți din oraș?
-
Balta Albă, Sălăjan și Titan
Și începem lista cu numele cartierelor din București cu populatul est.
Denumirea Balta Albă provine din secolul al XIX-lea. Pe atunci, Țara Românească era afectată de o epidemie de ciumă bubonică. Pe locul actualei zone se afla o groapă de var, unde erau topite cadavrele ciumaților. Când ploua, locul se transforma într-o baltă.
Mult mai noul Sălăjan îl omagiază pe politicianul comunist și generalul de armată român cu origini maghiare Leontin Sălăjan.
Titan a preluat denumirea fabricii de ciment cu același nume, construită în secolul al XX-lea.
-
Vitan, Dristor și Berceni
Alte părți ale Capitalei, aceleași diferențe de istoric.
Cartierul Vitan, aflat în sud-vestul Bucureștiului, își trage denumirea de la câmpia Vitanului, folosită drept loc de păscut pentru vite.
Dristor este asociat cu meseria de piuar, întâlnită în această zonă a orașului. Aceasta mai era cunoscută și ca darstar, după piua de piatră folosită la fabricarea postavului și a dimiei. O altă variantă a originii numelui ar proveni de la un drum care pleca din sudul Bucureștiului și se încheia în orașul bulgar Silistra, cunoscut și ca Dristor sau Dârstor.
Berceni a fost numit după marele latifundiar maghiar Miklós Bercsényi. Acesta era liderul unei cete de husari care s-a oprit în sudul Bucureștiului în drumul spre turci.
-
Ferentari, Rahova și Drumul Taberei
Se spune că Ferentariul, probabil cel mai evitat cartier bucureștean, are un nume derivat din latină. Pe vremea Imperiului Roman, termenul de ferentar desemna un soldat din infanteria ușoară.
Sensul actual ar fi fost însă influențat și de alți factori: zvonurile cum că acesta ar fi fost câmpul de exerciții al trupelor lui Mihai Viteazul, denumirea militarilor olteni care au primit terenuri în zonă în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza sau liderul din exil al unui grup ardelean care se opunea stăpânirii austriece din secolul al XVIII-lea.
Rahova a preluat denumirea după Calea Rahovei. Alături de Calea Griviței, Calea Plevnei, Calea Victoriei și Calea Dorobanților, ea reprezintă un omagiu adus Războiului de Independență.
Drumul Taberei a găzduit tabăra de panduri a lui Tudor Vladimirescu, care a intrat în București în anul 1821.
-
Ghencea, Militari, Cotroceni, Crângași și Giulești
În timpul domniilor fanariote, șeful arnăuților din garda domnească era cunoscut ca Ghenci-aga. În această parte a Bucureștiului a fost construită Biserica Ghencea, de unde și denumirea.
Numele cartierului Militari este previzibil. Acesta a fost o zonă de instrucție a armatei și sediul Pirotehniei Armatei, deci locuințele din preajmă au fost construite pentru cadre militare.
Cotroceni este derivat de la regionalismul „a cotroci”, care înseamnă a scormoni.
Crângași are un crâng în prelungirea Codrului Vlăsiei, după care sunt denumiți și locuitorii.
Giulești a fost proprietatea familiei de boieri Julești.
-
Băneasa, Dămăroaia și Floreasca
Băneasa era soția banului Dimitrie Ghica.
Dămăroaia a fost o vorniceasă care a avut o grădină între anii 1830 și 1833. Aceasta se întindea pe actuala Calea Plevnei și „până la streaja (bariera), ulița pe langă vornicul Samurcas către Mitropolie”. De altfel, această parte a orașului a reprezentat o moșie de la începutul secolului al XX-lea și până în 1926.
Floreasca este un alt cartier numit după o familie boierească, cea a Floreștilor.
-
Colentina și Pantelimon
Lista cu numele cartierelor din București continuă cu două părți foarte cunoscute.
Colentina și-ar avea originea de la expresia „colea-n tină”. Aceasta ar fi fost folosită de un spătar al lui Matei Basarab, care a denumit astfel zona noroioasă unde domnitorul i-a fugărit pe otomani în timpul unei bătălii.
Atât Pantelimon, partea nord-estică a Capitalei, cât și localitatea din apropiere, sunt denumite după Mănăstirea Sfântul Pantelimon. În limba greacă, numele sfântului ar însemna „întreg milostivul”.
-
Alte locuri importante
Două locuri mai aparte din cel mai mare oraș al României sunt Dealul Spirii și Strada Lipscani. Primul, anterior cunoscut drept Dealul Lupeștilor, și-a căpătat denumirea după Biserica Spirea Veche, ridicată în 1765 de doctorul Spiridon Kristofi.
Al doilea, unul dintre cele mai importante puncte de pe harta Centrului Vechi, își datorează numele negustorilor veniți la București cu bunuri de la Leipzig.
Voi știați ce înseamnă numele cartierelor din București?
surse info: historia.ro, metropotam.ro, romanialibera.ro, vocea.biz
surse foto: reddit.com, urbology.ro, andreicismaru.ro, bercenidepoveste.ro, bucurestiivechisinoi.ro, primarie6.ro, turismistoric.ro, wikimapia.org, secretelebucurestiului.wordpress.org, blog.imob.ro
