Ce este HPV?
Ce este HPV? Este un virus, numit Human Papilloma Virus. Infecția cu acest virus este poate cea mai răspândită boală cu transmitere sexuală la nivelul întregii lumi; asta înseamnă că majoritatea persoanelor care sunt active sexual o au!
Există mai mult de 150 de tulpini de HPV, iar dintre acestea, aproximativ 40 infectează tractul genital inferior. De ce vorbim atât de mult despre acest virus? Pentru că HPV este responsabil de aproape toate cazurile de cancer de col uterin, ca și de o proporție importantă dintre cele de cancer vulvar, vaginal și anal.
În consecință, putem împărți tulpinile HPV, în funcție de riscul de producere a cancerului de col uterin, în:
- Tulpini cu risc oncogen înalt (care sunt în mod cert cele mai periculoase): 16, 18, 31, 33, 35, etc;
- Tulpini cu risc oncogen scăzut: 6, 11, 28, etc;
- Tulpini cu posibil risc oncogen: 26, 30, etc.
Cum contactăm HPV?
Infecția HPV genitală se transmite prin contact direct, de obicei sexual, cu pielea sau mucoasele genitale, sau fluidele din corpul unei persoane ce are fie negi, fie o formă de infecție HPV care nu se manifestă clinic. Dacă luăm în discuție infecția colului uterin cu o tulpină HPV cu risc oncogen crescut, aceasta se produce, de regulă, în urmă unui act sexual ce implică penetrarea vaginului. Alte căi de transmitere a HPV sunt mai rar întâlnite, și mă refer aici la cea prin contact non-sexual și la transmiterea verticală (adică de la mamă la făt sau nou-născut).
Care sunt simptomele cauzate de infecția HPV?
Ele diferă de la persoană la persoană, dar trebuie să reținem că în majoritatea cazurilor virusul nu se manifestă. El rămâne în organismul infectat într-o stare latentă, iar după o perioadă de câțiva ani, sistemul imunitar al gazdei reușește să îl elimine. Dacă nu se întâmplă asta, HPV se manifestă prin veruci sau prin leziuni precanceroase / canceroase la nivelul tegumentelor sau mucoaselor.
În cazul femeilor, verucile pot apărea la nivelul vulvei, vaginului, anusului sau orofaringian, determinând la locul de apariție mâncărimi, arsuri sau sângerări ușoare. Este foarte important de reținut că apariția verucilor nu ar trebui să prezinte motiv de îngrijorare, pentru că aceste leziuni prezintă un risc mic de dezvoltare a cancerului! În cazul bărbaților, HPV se manifestă prin veruci apărute la nivelul penisului, anusului sau scrotului.
Cum diagnosticăm infecția HPV?
Suspiciunea unei infecții cu HPV este ridicată pe baza leziunilor existente (negii din zona genitală), sau pe baza unui rezultat al testului Babeș-Papanicolau ce indică o posibilă infecție HPV, sau pe baza colposcopiei care poate arăta o zona suspectă. Dar diagnosticul se face doar prin genotiparea HPV, care înseamnă detectarea directă a acizilor nucleici ai acestui virus în proba recoltată de la nivelul colului uterin.
Care este tratamentul infecției HPV?
Situațiile în care infecția HPV a tractului genital inferior trebuie tratată sunt următoarele: persoanele la care verucile determină simptome, cazurile de displazie de grad înalt a colului uterin și cele de cancer invaziv. Nu există un tratament eficient al infecțiilor HPV latente sau subclinice! De asemenea, nu este necesar tratamentul leziunilor incipiente, ca de exemplu o femeie tânără cu rezultat LSIL la testul Papanicolau, și modificări HPV sau CIN 1 la biopsie; atitudinea recomandată în astfel de cazuri este de a ține sub observație femeia pentru cel puțin 2 ani.
Alegerea unei anume modalități de tratament al negilor genitali se face în funcție de numărul, localizarea și mărimea leziunilor; se poate opta între excizia chirurgicală a negilor, sau distrugerea lor, prin folosirea unor agenți topici (ca de exemplu Aldara, care este un imunomodulator ce stimulează răspunsul imun local, sau Condyline, un agent antimitotic ce duce la necroză negilor), prin coagulare chimică (de exemplu cu acid tricloracetic sau bicloracetic) sau prin coagulare termică (electrocoagulare sau ablație laser).
Cum putem preveni o infecție cu HPV?
Printre metodele de prevenție ale acestei infecții putem enumera:
- Întârzierea momentului primului contact sexual;
- Limitarea numărului de parteneri sexuali;
- Abstinența sexuală.
S-a demonstrat că folosirea prezervativului masculin a dus la scăderea ratei de infectare HPV la femeile tinere. Dar vreau să subliniez că prezervativul masculin nu oferă o protecție completă! Prezervativul masculin nu acoperă toată pielea din regiunea ano-genitală care poate fi infectată cu HPV, și de aceea nu poate proteja în 100% din cazuri.
Am lăsat la sfârșit cea mai eficientă cale de prevenție a infecției HPV, și anume vaccinul împotriva HPV. Vaccinarea are ca efect producerea unor anticorpi specifici pentru o anumită tulpină HPV, care au rolul de a bloca ulterior intrarea acelei tulpini în celulele-gazdă.
În prezent se găsește pe piață vaccinul nonavalent, adică cel care protejează împotriva a 9 tulpini HPV: tulpinile 6 și 11, principalele tulpini cu risc oncogen scăzut, care sunt responsabile de aproape toate cazurile de negi genitali, și tulpinile 16, 18, 31, 35, 45, 52 și 58, care sunt tulpini HPV cu risc oncogen înalt, ce cauzează aproximativ 90% dintre cazurile de cancer de col uterin, dar și o mare parte dintre cancerele de vagin, vulvă și anus. Vaccinul se administrează în 3 doze: prima doză, apoi o doză la 1 sau 2 luni de la prima, iar ultima doză la 6 luni de la prima; dacă persoana respectivă este mai tânără de 15 ani, se vor administra doar 2 doze: prima doză, respectiv a două doză la 6/12 luni de la administrarea primei doze.
În încheiere, mesajul care trebuie neapărat reținut este că infecția HPV este o infecție prezentă la o mare parte dintre noi; este deci o infecție cu care trăim, care nu trebuie să ne îngrijoreze peste măsură, dar ar fi bine să cunoaștem cât mai multe lucruri despre ea, ca să ne putem apăra cât mai bine.
Bibliografie
- Doorbar J, Quint W, Banks L, et al: The biology and life-cycle of human papillomaviruses. Vaccine 30(Suppl 5):F55, 2012
- Winer RL, Lee SK, Hughes JP, et al: Genital human papillomavirus infection: incidence and risk factors in a cohort of female university students. Am J Epidemiol 157(3):218, 2003
- Molijn A, Kleter B, Quint W, et al: Molecular diagnosis of human papillomavirus (HPV) infections. J Clin Virol 32(Suppl 1):S43, 2005
- Yan J, Chen SL, Wang HN, et al: Meta-analysis of 5% imiquimod and 0.5% podophyllotoxin in the treatment of condylomata acuminata. Dermatology 213(3):218, 2006
- Komericki P, Akkilic-Materna M, Strimitzer T, er al: Efficacy and safety of imiquimod versus podophyllotoxin in the treatment of anogenital warts. Sex Transm Dis 38(3):216, 2011
- Stanley M: Prospects for new human papillomavirus vaccines. Curr Opin Infect Dis 23:70, 2010b
- Meites E, Kempe A, Markowitz LE: Use of a 2-dose schedule for human papillomavirus vaccination-updated recommendations of the Advisory Committee on Immunization Practices. MMWR 65(49):1405, 2016
Articolul este scris de Dr. Ioan Boleac, medic primar obstetrică-ginecologie, doctor în științe medicale, cu specializare în fertilizare in vitro, și vine în continuarea și susținerea proiectelor coordonate de către Societatea pentru Educație Contraceptivă și Sexuală – Talk for Youth și Vorbește-mi despre ce nu se vorbește – și este finanțat de Surecheck.
Dacă dorești să faci cunoștință cu Dl. Ioan Boleac aici îl poți găsi: https://ioanboleac.ro/
Articolul face parte dintr-o serie de 24 de articole de specialitate scrise de psihologi și de medici ginecologi.
STAY TUNNED!
