Ce cred oamenii din alte state despre ţara lor

0
156

Vrem o ţară ca afară!” Nu cumva şi cei din afară vor asta?

Suntem atât de obişnuiţi cu problemele pe care le are România şi din cauza asta nu mai vedem aspectele pozitive. Nu suntem primii oameni care se confruntă cu probleme în educaţie, politică, transport şi, ei bine, în toate celelalte domenii. Ne comparăm întotdeauna cu cei din alte ţări – şi-ar fi bine să preluăm şi modele astfel. Totuşi, ce părere au tinerii străini despre propria lor ţară? Li se pare oamenilor din Statele Unite că trăiesc pe tărâmul tuturor posibilităţilor? Cred persoanele din Italia că sistemul lor de învăţământ este suficient de performant? Şi ce zic toţi despre România şi români? Am aflat noi, vorbind cu tineri din Italia, Spania, Statele Unite, Turcia şi Franţa şi am redat răspunsurile lor în articolul următor:

Ce părere ai despre sistemul de învăţământ din ţara ta?

Javier, 27, Spania: Se concentrează prea mult pe teorie. Ar trebui să sporească importanţa pregătirii profesionale, în loc să trimită atât de mulţi oameni la universitate pentru asta.

Luca, 20 de ani, Italia: E suficient de performant, având în vedere că îţi oferă o pregătire riguroasă şi sunt, în general, foarte mulţi italieni care excelează în diverse domenii. Totuşi, programa este foarte învechită şi are nevoie de un upgrade serios: Atenţia e pusă prea mult pe teorie şi nu pe noţiuni practice.

Javier, 27 de ani, Spania

Aleksander, 24 de ani, Statele Unite ale Americii: În general am o părere negativă despre sistemul de educaţie american. Şcoala publică are o programă plină de lacune, în special în ceea ce priveşte orele de istorie. Până şi atunci când vorbim despre Războaiele Mondiale suntem învăţaţi despre rolul limitat pe care l-au avut Statele Unite ale Americii, iar asta printr-o perspectivă care ne face să părem mai eroici şi mai implicaţi decât am fost de fapt. Chiar dacă învăţăm mai mult despre istoria americană, tot ne e prezentată o versiune propagandistică, curată. Învăţăm foarte puţin despre atrocităţile pe care le-am comis în numele ţării noastre. Majoritatea informaţiilor istorice pe care le ştiu le-am învăţat în afara şcolii. Pe deasupra, există foarte puţină susţinere pentru elevi din partea profesorilor sau a administraţiei. Dacă elevii se confruntă cu probleme de natură academică, socială sau mentală, răspunsul şcolii e să treacă peste şi să fie „mai normali”.

Ece, 20 de ani, Turcia: Nu este nici foarte bun, nici foarte rău. Unul dintre aspectele negative ar fi legat de faptul că elevii nu îşi pot alege programa în funcţie de abilităţile pe care le au. Trebuie să urmeze cursuri care nu au nicio legătură cu viitoarele lor profesii timp de 12 ani.

Există corupţie în ţara ta?

Luca, 20 de ani, Italia: Da, este foarte multă corupţie. Şi percepţia generală este că toată lumea ştie, dar nimeni nu poate face nimic. Fondurile dispar din fiecare instituţie, de la primăria unui mic orăşel, până la Guvernul Italiei.

Aleksander, 24 de ani, Statele Unite ale Americii: Absolut! Este dificil să arăţi cu degetul doar anumite persoane, căci corupţia este o problemă care se extinde în tot sistemul politic, în special la nivel federal. Unul dintre scandalurile celebre privitoare la corupţie a fost Afacerea Watergate.

Marco, 32 de ani, Italia

Problema corupţiei este puternic înrădăcinată în sistem, iar noi nu avem de ales decât să stăm şi să privim oamenii aflaţi la putere cum scapă nepedepsiţi.

Ece, 20 de ani, Turcia: Ca în fiecare ţară, există corupţie şi în ţara noastră, deşi nu într-o măsură foarte mare.

Marco, 32 de ani, Italia: Din păcate, Italia este una dintre cele mai corupte state ale lumii. În Italia există Mafia, care este foarte infiltrată în cadrul societăţii, influenţând astfel şi activitatea politică.

Ce-mi poţi spune despre universităţile din ţara ta? Sunt accesibile şi calitative ori studenţii aleg să studieze în afara ţării?

Luca, 20 de ani, Italia: Universităţile de stat nu sunt gratuite, dar taxele depind de un indicator al veniturilor pe care le ai. Aşadar, taxele sunt mai mici pentru oamenii cu venituri mai mici. Există şi burse care ajută studenţii. Totuşi, oamenii care aleg să studieze în străinătate sunt tot mai mulţi în fiecare an – e chiar un caz mai frecvent în ceea ce priveşte masterul sau vreo specializare în domeniu. Aparent, şi numărul studenţilor străini ce vin să studieze în Italia este în creştere, datorită taxelor mici, a costurilor scăzute pentru nivelul de trai, a climei şi proiectelor de genul Erasmus.

Javier, 27 de ani, Spania: Chiar dacă există multe universităţi de stat, taxele au crescut în ultimii ani. Majoritatea oamenilor aleg să studieze în Spania, însă participă la multe programe Erasmus.

Aleksander, 24 de ani, Statele Unite ale Americii: Am putea spune că e o cerinţă obligatorie să ai studii universitare pentru a-ţi asigura traiul în Statele Unite. Asta ar putea suna bine, ca şi cum am fi o populaţie educată, dar problema este că, în general, costurile sunt astronomice. SUA mai sunt şi o alegere populară de-ale străinilor atunci când hotărăsc în ce ţară să studieze – probabil fiindcă am reuşit să convingem întreaga lume că suntem tărâmul oportunităţilor. Presupun că da, avem multe oportunităţi, asta daca îţi poţi permite să le obţii.

Pentru ce este cunoscută ţara ta la nivel mondial?

Luca, 20 de ani, Italia: Suntem faimoşi pentru mâncare (pizza, paste etc.), artă, pentru faptul că sunt gălăgioşi şi dezorganizaţi, pentru gesturile noastre, pentru mafia, modă, maşini, fotbal.

Aleksander, 24 de ani, Statele Unite ale Americii: Îmi vin multe stereotipuri negative în minte, de exemplu că am fi toţi obezi, leneşi şi obsedaţi de arme. Există, în mod cert, astfel de oameni, însă nu reprezintă majoritatea. Pentru imigranţi, America mai e cunoscută şi drept fiind „tărâmul tuturor posibilităţilor”.

Ece, 20 de ani, Turcia: Cel mai important lucru pentru care este cunoscută Turcia e reprezentat de războaie. Suntem cunoscuţi fiindcă nicio ţară nu a mai reuşit să cucerească teritoriul turc. Multe state au fost invidioase deoarece Turcia a câştigat majoritatea războaielor.

Javier, 27 de ani, Spania: Vacanţe şi festivaluri.

Abdel, 26 de ani, Franţa

Abdel, 26 de ani, Franţa: Pentru capitala ţării, vin şi brânzeturi.

Ţara ta are o reţea rutieră de calitate?

Luca, 20 de ani, Italia: Drumurile italieneşti sunt printre cele mai proaste din Europa – mai ales cele din sud ori din oraşele mici. Şi Roma, în prezent, este un meme pentru gropile din străzi. Autostrăzile, pe de altă parte, sunt decente.

Aleksander, 24 de ani, Statele Unite ale Americii: Aş spune că SUA sunt o ţară construită pentru maşini, nu pentru oameni. E foarte dificil să te deplasezi în alte zone fără o maşină. Ai zice că având atât de multe autostrăzi, măcar ar fi bine întreţinute. Întotdeauna sunt reparaţii pe autostrăzi şi par să nu se mai termine.

Javier, 27 de ani, Spania: Da, însă distribuţia autostrăzilor este inegală.

Ece, 20 de ani, Turcia: Există autostrăzi de înaltă calitate în Turcia. Putem trece cu uşurinţă dintr-un oraş în altul într-un timp scurt, desigur, contra-cost, însă plătind un preţ rezonabil.

Ce le place oamenilor din ţara ta să urmărească la TV de obicei?

Luca, 20 de ani, Italia: Un lucru este comun pentru toate generaţiile: fotbalul. Mă rog, sportul în general, dacă este vorba despre evenimente precum Jocurile Olimpice. Tinerii nu prea se uită la TV, ei preferând internetul. Avem multe programe de divertisment – reality show-uri şi altele din zona asta -, pe care eu le-aş defini categoric drept „mizerii”. Mai sunt şi ştirile, evident. În ceea ce priveşte televiziunea, au existat scandaluri care implicau glume homofobe, rasiste sau xenofobe.

Javier, 27 de ani, Spania: Mizerii şi dezbateri politice.

Aleksander, 24 de ani, Statele Unite ale Americii: Televiziunea este un mediu de comunicare pe moarte. Majoritatea oamenilor au trecut la mediul online, atât pentru ştiri, cât şi pentru divertisment, excepţie făcând generaţiile mai în vârstă, cum sunt Baby Boomers, care mai utilizează încă TV-ul. Printre cele mai populare preferinţe ale acestora se numără programele de ştiri şi sport. În afară de asta, în filme şi alte tipuri de media, oamenii preferă să vadă sex şi violenţă. Dacă un film abordează tematici complexe ori finalul nu este înţeles, telespectatorii vor spune că este un film prost.

Ece, 20 de ani, Turcia: În general, toată lumea are cel puţin două televizoare acasă. Cele mai populare programe urmărite sunt cele de tip concurs/reality-show.

Marco, 32 de ani, Italia: Personal, habar nu am fiindcă nu mă mai uit la TV de câţiva ani. Eu mai urmăresc meciurile de fotbal la TV, însă în general sunt preferate tot felul de programe, de la reality-show-uri la ştiri şi emisiuni culinare.

Spune-mi un lucru negativ despre ţara ta.

Abdel, 26 de ani, Franţa: Rasismul şi xenofobia.

Aleksander, 24 de ani, Statele Unite ale Americii: Trăim într-o ţară care se presupune că ar fi cea mai bogată din lume, dar disproporţionalitatea averii este mai mare decât cea a Franţei dinainte de Revoluţie. Cel mai rău lucru legat de ţara noastră este acela că majoritatea dintre noi nu vedem deloc prosperitatea aceea despre care ştie întreaga planetă.

Luca, 20 de ani, Italia: E dificil… Aş zice mentalitatea învechită. Ţara asta nu e un loc pentru tineri. Dacă eşti tânăr şi ai vreo idee inovativă, cel mai bun lucru pe care îl poţi face este să pleci în străinătate fiindcă printre corupţie, nepotism şi birocraţie, va dura ani întregi să ajungi la un rezultat. În nord, situaţia este puţin mai bună, dar soluţia rămâne migrarea spre nord sau, chiar mai bine, în afara ţării. Nu există oportunităţi pentru tineri. E posibil să fiu subiectiv, fiind tânăr. Poate o altă persoană ar avea altă părere.

Marco, 32 de ani, Italia: Faptul că oamenii se lamentează.

ţară: Turcia
Ece, 20 de ani, Turcia

Ece, 20 de ani, Turcia: Cred că singurul lucru negativ despre ţara mea este că suntem foarte miloşi ca naţiune. Nu putem suporta să vedem alte ţări cum trec prin situaţii dificile şi trebuie sa ajutăm imediat ţara respectivă, însă celelalte ţări profită de asta.

Javier, 27 de ani, Spania: Corupţia şi fundamentalismul.

Spune-mi un lucru pozitiv despre ţara ta.

Luca, 20 de ani, Italia: Ţara asta este cu adevărat frumoasă şi are de toate: mare, insule, munţi, lacuri, artă, monumente, mâncare bună, climă potrivită, o istorie bogată, viaţă de noapte. Pentru un turist care doar se distrează, fără să lucreze aici, sunt sigur că Italia e un paradis. Suntem cu adevărat norocoşi pentru toată moştenirea pe care am primit-o de la strămoşii noştri. Cu toate astea, ar trebui să îmbunătăţim toate celelalte aspecte care depind de noi – cum e partea cu guvernul şi tot ce-am spus anterior.

Marco, 32 de ani, Italia: Empatia dintre oameni.

Aleksander, 24 de ani, Statele Unite ale Americii: Libertatea personală pe care o am, comparativ cu multe alte ţări. Am posibilitatea de a vorbi cum vreau despre guvern, fără a mă teme pentru viaţa mea după, pot să mă prezint ca un membru al comunităţii LGBT. Da, există posibilitatea discriminării individuale din partea altor persoane asupra credinţelor mele şi a stilului meu de viaţă, dar pot fi eu însămi fără să mă tem că voi face închisoare sau că voi suporta consecinţe de natură penală.

Javier, 27 de ani, Spania: Sistemul de sănătate.

Ece, 20 de ani, Turcia: Trăim fără să ne plecăm capul în faţa nimănui, ăsta este primul lucru pozitiv care îmi vine în minte. Sunt fericită şi mândră că sunt turcoaică. Cu bune şi cu rele, m-am născut şi trăiesc în această ţară.

Ce părere au oamenii din ţara ta despre Uniunea Europeană?

Luca, 20 de ani, Italia: Personal, sunt pro-european şi cred că, în viitor, cooperarea va deveni fundamentală. Mi-ar plăcea să avem relaţii chiar mai apropiate cu celelalte ţări europene. Pentru populaţia generală depinde. Există foarte puţine informaţii despre cum funcţionează Uniunea Europeană şi câteodată se vorbeşte despre „L’Europa”, ca şi cum ar fi o identitate îndepărtată care ne impune reguli, iar noi suntem obligaţi să le urmăm. Din punct de vedere politic, oamenii de stânga tind să fie pro-EU, în timp ce dreapta este mai naţionalistă şi partidele de dreapta susţin mai mult „eliberarea” de sub legile europene, dar eu aş zice că, încă de când Draghi, fostul preşedinte al băncii europene, a devenit preşedintele Italiei, ostilitatea faţă de Uniunea Europeană a scăzut.

Aleksander, 24 de ani, Statele Unite ale Americii: Nu au niciuna. Singurii oameni care au o părere de obicei sunt imigranţii care vin din Europa. În rest, oamenii care susţin stânga politică tind să susţină şi UE, dar cei de dreapta o urăsc şi o folosesc pe post de exemplu negativ.

Abdel, 26 de ani, Franţa: Cred că majoritatea francezilor au o părere bună despre UE şi ne bucurăm să facem parte din aceasta.

Ece, 20 de ani, Turcia: Credem că este o familie înfiinţată pentru a îmbunătăţi viaţa cetăţenilor Uniunii Europene şi pentru a crea o lume mai bună. Ţara noastră, ca oricare alta, îşi doreşte să facă parte din această familie. Turcii sunt de acord, iar statul face tot posibilul pentru a face Turcia o ţară mai bună.

Care este, în ţara ta, opinia generală despre politică şi politicieni? Ce preferinţe politice predomină?

Luca, 20 de ani, Italia: Opinia generală favorizează dreapta politică. Cele mai cunoscute partide sunt de dreapta, dar ele nu adună mai mult de 50% dintre voturi, deci, conform legii, nu pot forma un guvern. Partidele de dreapta ţintesc către stomacul oamenilor, să zic aşa. Politicienii fac promisiuni care, în opinia mea, sunt dăunătoare, dar atrag electoratul. Adesea, promisiunile sunt referitoare la imigranţi şi la opunerea faţă de legile ce pedepsesc evaziunea fiscală fiindcă „avem încredere în poporul italian”.

Aleksander, 24 de ani, Statele Unite ale Americii: Majoritatea oamenilor cred că politicienii pe care îi susţin sunt de partea lor mai mult decât e cazul. Cei de dreapta spun că democraţii sunt socialişti, iar cei de stânga spun că republicanii sunt fascişti. În tot acest timp, cuvintele politicienilor fac să pară că ei sunt total opuşi unii de alţii, însă acţiunile arată că majoritatea sunt îngrămădiţi în aceeaşi zonă pe compasul politic.

Abdel, 26 de ani, Franţa: În momentul actual oamenii preferă partidele de dreapta. Zi de zi vedem o creştere a interesului faţă de extrema dreaptă şi asta e îngrijorător.

Luca, 20 de ani, Italia

În viitor îţi doreşti să rămâi în ţara ta sau să te muţi în străinătate?

Marco, 32 de ani, Italia: Am locuit trei ani în Spania, un an în România şi de doi ani locuiesc şi lucrez în Polonia. Evident, în ceea ce priveşte taxele şi oportunităţile de muncă, este mai bine să trăieşti în străinătate. Cu toate astea, sunt de părere că Italia este una dintre cele mai bune ţări din lume şi mi-ar plăcea să mă întorc acolo într-o zi.

Luca, 20 de ani, Italia: Mi-aş dori să îmi termin studiile aici, apoi să fac o specializare şi totodată să lucrez în străinătate. Italia nu e ţara ideală când e vorba despre oportunităţi pentru tineri, iar eu sunt foarte pesimist cu privire la viitorul ţării mele.

Abdel, 26 de ani, Franţa: Nu aş prefera să trăiesc în Franţa în viitor. Cu siguranţă voi rămâne ataşat de acest stat totuşi.

Aleksander, 24 de ani, Statele Unite ale Americii: Vreau să predau engleza ca a doua limbă, deci aş prefera să trăiesc într-o altă ţară. Totuşi, nu aş vrea să fac asta pentru totdeauna. Când va veni vremea să mă aşez la casa mea cu un partener şi să avem o familie, cel mai probabil voi vrea să fac asta în SUA. Cu toate problemele pe care le au SUA, tot cred că este cel mai bun loc în care să îmi creez viaţa pe care mi-o doresc. Majoritatea problemelor din ţara mea nu depind de mine, iar eu nu am nicio putere pentru a le rezolva. Nici nu ştiu dacă voi trăi suficient pentru a vedea multe dintre ele reparate. În acest moment, sper doar ca pot trăi suficient de bine şi cu aceste probleme în jurul meu – iar ăsta este un gând pe care mulţi americani, cel puţin din generaţia mea, îl împărtăşesc.

Ece, 20 de ani, Turcia: Indiferent ce s-ar întâmpla, părăsirea definitivă a ţării mele este exclusă. Mustafa Kemal Atatürk ne-a încredinţat ţara nouă, tinerilor, iar noi nu îi vom trăda încrederea. Îmi iubesc foarte mult ţara şi nu pot trăi permanent în alta.

Care este părerea generală a oamenilor din ţara ta despre România şi despre români?

Luca, 20 de ani, Italia: Ei bine, românii sunt imigranţii în număr cel mai mare aici, în Italia. Aş zice că existe nişte stereotipuri în estul ţării, însă nu la fel de periculoase precum cele referitoare la alte popoare. Probabil datorită culturii similare din multe puncte de vedere, a limbii de origine latină, a numelor similare şi datorită faptului că românii vorbesc perfect italiana, eu cred că sunt acceptaţi de standardele italiene (şi din păcate, standardele astea sunt foarte stricte când vine vorba de străini). Pot spune doar lucruri pozitive despre românii pe care îi ştiu. Despre România cred că italianul de rând ştie doar că este situată în estul Europei. Nu sunt cunoscute prea multe informaţii în afară de chestia cu Dracula/Transilvania, de faptul că e o ţară în care e accesibil să vizitezi/locuieşti şi că Bucureşti este „Parisul estului”.

Aleksander, 24 de ani, Statele Unite ale Americii: Din păcate, nu cred că americanul de rând are vreo părere despre România, în afară de stereotipurile legate de Dracula şi Blocul Comunist. Americanul de rând nu are habar ce se întâmplă în Mexic sau Canada, darămite în restul lumii. Suntem învăţaţi în mod conştient sau inconştient că nu ar trebui să ne pese de alte ţări.

Ece, 20 de ani, Turcia: În calitate de turci nu avem prejudecăţi faţă de alte ţări. Poate că ştiţi, turcii sunt cunoscuţi drept fiind o naţiune ospitalieră şi iubim fiecare fiinţă umană.

Marco, 32 de ani, Italia: În Italia există un număr foarte mare de români care trăiesc şi muncesc acolo, însă, din păcate, de cele mai multe ori, ei sunt exploataţi de angajatori deoarece muncesc foarte mult şi nu sunt plătiţi pe măsură. Salariile în România sunt destul de mici, iar oamenii, în general, sunt săraci. Când românii vin în Italia, ei sunt dispuşi să lucreze pentru puţini bani, cu scopul de a-şi menţine familiile, iar angajatorii le exploatează condiţia.

Citeşte şi: Românii – afectaţi de efectul Dunning-Kruger

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.