Apar tot mai multe demersuri de conștientizare a inutilității și a daunelor provocate nu numai de violența fizică, dar și de cea verbală. Cu toate acestea, încă există în tradiția noastră obiceiul de a-i speria pe copii că, în cazul în care nu vor fi cuminți, în loc de dulciurile pe care și le doresc, vor primi nuielușe-n bocanci.

Moș Nicolae, sau Sfântul Nicolae, a fost arhiepiscopul Mirei, o localitate din vechea Licia, în Asia Mică. El a participat în calitate de episcop la primul sinod ecumenic ținut la Niceea în anul 325, unde a fost condamnată erezia lui Arie, care susținea că Iisus Hristos este doar un om cu puteri supranaturale, nu fiul lui Dumnezeu.

Atât de pătimașă a fost confruntarea, încât Sfântul Nicolae, îngrijorat că încăpățânarea lui Arie ar putea convinge și alți credincioși, i-a dat ereticului o palmă. De la această palmă dată cu sfințenie (sic!) a rămas obiceiul ca, în noaptea de 5 spre 6 decembrie, cei neascultători să primească o nuia în semn de avertisment. Tradiția spune că nuiaua trebuie să fie de măr. Dacă aceasta, pusă în apă, va înflori până la Crăciun, înseamnă că „sfântul responsabil cu disciplinarea” a obținut de la providență iertarea celui fără de astâmpăr. Altfel, osânditul n-are decât să își poarte în continuare culpa pe cap.

Partea cu darurile puse în bocanci vine de la un gest oportun pentru calitatea de sfânt a lui Moș Nicolae. El a ajutat o familie săracă din cetatea Mira cu galbeni puși în ghetele fiecărui membru. Astfel, Sfântul Nicolae este considerat protectorul celor săraci, dar și al copiilor, al marinarilor și al soldaților. Moaștele sale sunt păstrate la o biserică din Bari, oraș aflat în sudul Italiei.

Notă: Acest articol este un pamflet și va fi tratat ca atare.

Sursă foto: trilulilu.ro

Comentarii

comentarii