Ideea studiatului în străinătate a ajuns să fie percepută de tot mai mulți tineri drept centura de siguranță pentru un zbor lipsit de turbulențe în viitorul profesional.

Mii de tineri români pleacă anual la studii în afara țării. Motivele țin atât de specializările puse la dispoziție de universitățile din afară, cât și de oportunitățile oferite după absolvirea studiilor.

Am stat de vorbă cu Ana Maria Pelin, elevă în clasa a XII-a la Colegiul Național Andrei Șaguna din Brașov, care a fost admisă, în urmă cu câteva săptămâni, la Universitatea Oxford, considerată a fi una dintre cele mai bune universități din lume. Ne-a povestit despre motivele care au îndemnat-o să studieze în afara țării, cât de dificil a fost examenul de admitere și cât s-a pregătit pentru el.

E pasionată de șah, de aeronautică și spațiu, a obținut numeroase premii importante la concursurile naționale și internaționale la care a participat de-a lungul anilor și își dorește să studieze Ingineria Aerospațială.

„Am ales Oxford pentru că, pe lângă faptul că e una dintre cele mai bune universități din lume, are și o atmosferă destul de faină, din câte am înteles de la prietenii mai mari care sunt pe acolo pentru că exista o mare comunitate de români și de internaționali. Mai mult, la Oxford sunt o multitudine de oportunități, plecând de la internshipuri și programe de research în cadrul facultății, până la societăți de tot felul, de activități extra, cum ar fi șah, muzică, cățărat, arte, hochei, basically cam de orice hobby ai putea avea”, ne-a spus Ana Maria Pelin.

Ce te-a făcut să vrei să aplici în străinătate și nu în țară?

„Decizia a venit cumva din dorința mea puternică încă de când eram în gimnaziu de a fi cumva independentă într-o țară nouă. Aceasta a fost mereu în subconștientul meu, iar când am început să mă orientez spre domenii de studiu, am ales ingineria aerospațială care, ca și domeniu, este mult mai dezvoltată în țări precum Anglia, Olanda, Germania și, mai mult, un degree la o facultate renumită de acolo aduce perspective mult mai ample pentru viitor”.

Pregătirea pentru admitere: „Procesul de admitere a fost stresant, dar frumos și interesant. Puțin mai ușor decât m-aș fi așteptat”

Cat de dificil ti s-a părut examenul de admitere și cât te-ai pregătit pentru el?

„Sinceră să fiu, a fost o etapă foarte provocatoare deoarece a necesitat translația integrală a materiei deja studiate, dar și învățarea unor capitole noi care nu se predau în liceu la noi. Astfel, a fost destul de stresant, însa m-a învățat cum pot să-mi organizez timpul mai bine și să învăț mai ușor. Pentru examenul scris din matematică și fizică mi-am dedicat aproximativ o lună de pregătire la putere aproape maximă, aș zice, iar pentru partea de interviuri am vorbit și exersat cu mai mulți studenti de acolo care trecuseră deja prin proces. Totuși, dacă este să privesc procesul de admitere în mare, a fost stresant, dar frumos și interesant, puțin mai ușor decât m-aș fi așteptat sau poate diferit de percepția externă a omului normal care aude Oxford și se gândește la o cantitate de materie sufocantă și la niște standarde intangibile”.

Ce ai schimba la sistemul educațional din România?

„Din punctul meu de vedere, sistemul din România este definiția teoretizării conceptelor în detrimentul aplicării informației pe situații reale. Dacă ar fi la latitudinea mea, aș reforma complet  educația românească, astfel încât să permită elevilor de liceu (clasa a X-a, a XI-a) să înceapă să se formeze și să se pregătească pentru domeniile pe care vor să le urmeze în viață, rămânând, totuși, cu o fundație solidă de cunoștințe acumulate în anii anteriori de școală”.

Printre numeroasele concursuri la care ai participat se numără și NASA Space Settlement Contest, unde ai reușit să obții premiul I. Cum ai descrie experiența la acest concurs internațional și în ce a constat participarea?

„Am abordat pentru prima oară concursul NASA Ames Space Settlement Contest în clasa a VII – a, când eram doar un copiluț plin de aspirații mari pentru viitor, dar mai mult decât că mă pasiona matematica și fizica nu eram deloc sigură în ce constau aceste aspirații. Proiectul în sine presupune design-ul, costrucția unei noi societăți în spațiu sub forma unui settlement care poate orbita în jurul unor planete sau asteroizi și se poate totodată sustine independent de pământ. Astfel, noi a trebuit să găsim metode sau să venim cu idei în vederea poziționării navei, în vederea procurării și procesării resurselor necesare vieții: apă, aer, metale, minerale etc, în vederea construirii unei societăți veritabile din punct de vedere sanitar, educațional, politic, economic, agricultural și industrial (mai pe scurt, să proiectăm absolut toate aspectele viitoarei societăți spațiale).

După câștigarea premiului III în clasa a 7-a și participarea mea la Conferința Internațională de Dezvoltare Spațială (ISDC) din Puerto Rico, am prins mare drag de tot ceea ce înseamnă spatiu și tehnologie și posibilitatea unei astfel de noi civilizații. Astfel, în clasa a X-a am abordat din nou concursul cu o nouă echipă și am venit cu o multitudine de idei noi pe care le-am îmbrăcat și armonizat, astfel că am câștigat premiul I, iar ca urmare am participat din nou la Conferința (ISDC) care a avut loc în Arlington, Virginia. Experiența de acolo a fost una minunată: mi-am prezentat ideile în fața unui public plin de oameni de știință influenți, am facut voluntariat alături de alți studenți internaționali, dar am și avut ocazia să cunosc niște orașe extraordinare. Cu frumusețea experienței în gand, în 2020, clasa a XI-a, am participat pentru ultima oară la concurs, din nou cu o echipă nouă și un proiect complet diferit bazat pe idei futuriste, precum teraformarea lui Marte și a satelitului sau Phobos, iar acest proiect ne-a adus un nou premiu I, dar din nefericire, nu am mai reușit să ajugem la ISDC din Dallas din cauza pandemiei”.

De unde a pornit pasiunea pentru domeniul pe care urmează să-l studiezi?

„Pasiunea mea pentru domeniul Ingineriei Aerospațiale, cât și al ingineriei în general derivă din dorința mea de a crea și de a testa tot felul de mecanisme, de a înțelege cum funcționează lumea la nivel industrial și de a găsi modalități prin care viața oamenilor ar putea fi ușurată cu ajutorul noilor tehnologii. Totodată, experiența Nasa cred că și-a pus cel mai mult amprenta asupra preferinței mele pentru aeronautică și spațiu”.

Ce te-ar face sa te reîntorci în România după terminarea studiilor?

„În România chiar aș dori să mă întorc într-o zi pentru că îmi doresc ca acest domeniu să înflorească și la nivelul țării noastre și să fie mult mai abordat de publicul larg. Mai mult, mi-ar plăcea să înființez în colaborare cu NSS (National Space Society) un Chapter în România prin intermediul căruia să putem ajunge mai usor la elevi și la pasionații de spațiu prin diferite proiecte și concursuri, precum Nasa Ames Space Settlement Contest”, a mai spus Ana Pelin.