Victor Miron, un tânăr „idealist plin de iniţiativă”, a pornit, la începutul anului, o campanie inedită de promovare a lecturii, intitulată sugestiv, „Cărţile pe faţă”. Alături de o echipă de oameni la fel de motivaţi, iniţiatorul acestei campanii a derulat mai multe acţiuni în cadrul cărora au fost implicaţi reprezentanţi ai instituţiilor administrative din Cluj (de acolo sunt oamenii ăştia faini), librari, dar şi oameni cunoscuţi – Horia-Roman Patapievici, Andi Moisescu şi Adrian Despot de la Viţa de Vie. Întrucât Victor şi-a dorit ca ideile lor îndrăzneţe şi amuzante să ajungă la un număr cât mai mare de oameni care să promoveze, la rândul lor, cititul, a fost lansată, în urmă cu câteva luni, cartea intitulată… „Cărţile pe faţă”, în care sunt incluse primele zece acţiuni derulate de echipă (sunt mai multe, de aceea e plănuită o a doua carte).

[egg id=”12″]

O carte care dă startul la lectură

Această carte a fost prezentată săptămâna trecută şi bucureştenilor, la Biblioteca „Ion Creangă”, întâlnire la care am fost şi eu, fapt de care sunt tare mândră. Cu toată sinceritatea, nu mă aşteptam să îmi placă atât de mult evenimentul şi să mă distrez atât de bine – Victor e un om foarte amuzant care a făcut din eveniment un deliciu pentru participanţi. Pe de altă parte, în ceea ce priveşte organizarea, participanţii, veniţi în număr mare la Bibliotecă, s-au descurcat şi ei cum au putut, întrucât erau disponibile doar câteva scaune care au fost ocupate de cei care au ajuns mai devreme. Ca la fiecare lansare de carte, au fost prezenţi invitaţi care au vorbit despre Victor, despre volum şi despre ideile lui.

„Am simţit nevoia lansării acestei cărţi deoarece o carte mi se pare bună dacă îi face pe oameni să citească şi alte cărţi. Până în prezent, cartea aceasta a avut reacţii foarte bune, în special din partea tinerilor, care şi-au propus deja să citească mai mult”, mi-a explicat Victor Miron.

Tânărul nostru s-a gândit la această campanie odată cu „revenirea sa” la lectură – citea şi înainte, dar nu atât de mult, iar la începutul anului a avut suficient timp liber la dispoziţie pentru a se bucura de cărţi aşa cum îşi dorea. După care, a pornit cu promovarea cititului şi în rândul prietenilor săi (a menţionat că de multe ori nu era luat în seamă) şi cu selfie-urile de pe Facebook cu diferite titluri, însoţite de pasaje semnificative pentru el. Încet, Victor a început să primească feedback pozitiv şi astfel a gândit lucrurile la scară şi mai mare – să promoveze cititul în Cluj şi, de ce nu, acesta să devină noul sport naţional. Pe principiul bulgărelui de zăpadă, totul s-a extins şi Clujul s-a bucurat de acţiuni inedite, iar oamenii au început să citească mai mult, conform spuselor sale. Iniţiatorul campaniei îşi propune să deruleze astfel de acţiuni şi în celelalte colţuri ale ţării, iar un prim pas deja a fost făcut prin lansarea cărţii în mai multe oraşe.

Victor (5)

Idei cu lipici

Câteva dintre acţiunile menite să promoveze cititul ne-au fost prezentate de Victor, el reuşind să interacţioneze cu publicul într-o manieră prietenească, încât ne-a făcut să râdem, de multe ori, în hohote. Unele dintre acestea sunt: călătorii pot circula gratuit cu autobuzul o duminică pe lună, dacă citesc o carte; Adrian Despot este surprins în flagrant, în Cluj, alături de pasiunea sa din adolescenţă – lectura; book selfie is the new selfie – un mesaj imprimat pe tricoul lui Andi Moisescu la Apropo TV; iar acţiunea care a avut cea mai mare trecere la public, pentru că a ajuns la un număr foarte mare de oameni, este cea a semnelor de carte cu mesajul „dacă aştepţi un semn pentru a citi o carte, acesta este semnul”, care au fost distribuite în supermarketuri, service-uri auto, librarii etc. Conform spuselor iniţiatorului, aceste demersuri au dat roade şi a primit un feedbak extrem de pozitiv care l-a motivat să meargă mai departe cu noi idei.

De asemenea, mult discutata carte conţine şi o capcană (pe care eu încă nu am identificat-o, deci trebuie să o recitesc), dar autorul nu ne dă niciun indiciu despre ce ar putea fi sau în ce capitol o găsim. „Capcana asta aproape s-a cerut. Mi-am dat seama că are foarte mult sens, că e un mod de a-i încuraja pe oameni să citească foarte atent şi e un mod plăcut de a interacţiona cu cititorii. Datorită capcanei, oamenii au citit cartea de două sau trei ori. E un mod de a încuraja oamenii să citească atent, sau să te asiguri că au citit toată cartea”, mi-a mai explicat Victor.

La finalul evenimentului, am rămas cu un zâmbet larg pe chip şi pot spune că am fost „mânată” de dorinţa de a citi şi mai mult decât o fac în prezent, convinsă că acest lucru va avea un efect pozitiv asupra mea ca om.

Comentarii

comentarii