Vesna Goldsworthy s-a născut în 1961 în Belgrad este cunoscută ca scriitoare, poetă și prezentatoare de radio. În 2011 a câştigat premiul Crashaw.

“Căpşuni cu iz de Cernobîl”  este un memento mori al  autoarei. În el  scrie despre familie, despre fosta Yugoslavia de altădată, despre conducătorul Tito, despre pasiunea pentru poezii, cărţi, televiziune şi radio.

Indiciul despre poveste se găsește  chiar în titlu. În vara în care Vesna  pleca din Belgrad, a făcut dulceață de căpşuni, despre care mai târziu a aflat că ar fi radioactive din cauza exploziei de la Cernobîl. Peste câțiva ani află că suferă de cancer la sân. Cartea este dedicată fiului ei de patru ani, care vorbește engleză, tatăl fiind  englez, autoarea  realizează că amintirile ei aparțin unei lumi și țări care nu mai există. Hotărăşte să scrie o carte pentru ca fiului ei să ştie cine a fost mama lui și  cărei lumi îi  aparține. Vesna este mândră de strămoşii  şi de originile ei sârbești.

Îi place să îşi lege existenţa de alte personalităţi precum prinţesa Diana, care s-a  născut în aceeaşi zi sau cu frumoasa astronauta indiană Calapana Chawla. Vesna este  răsfăţată „prinţesă din Belgrad“, care nu avut parte de lipsuri în perioada comunistă, nu a fost persecutată pentru părereile ei sau nu a încercat să fugă din țara ei spre Vest.

Se caracterizează ca o persoană romantică, care crede în puterea dragostei şi așteaptă cu nerăbdare să se îndrăgostească. Când Tito  moare și Yugoslavia se destramă, autoarea nu mai era martora acestui eveniment. Plecase în  Anglia îndrăgostită de un englez. Cartea include multe povești amuzante: povestea bunicii ei din Muntenegru pasionată de kick-boxing, dar şi  Simon, soţul ei englez care este victima stereotipurilor  familiei Vesnei: de ce și-a ales un  englez şi nu un francez?

Iugoslavia nu mai exista, acum Serbia este ţara ei. Ea a plecat din ţară când Yugoslavia  încă mai era ţara ei, dar a părăsit-o pentru dragoste înlocuind-o cu Anglia. Războiul este unul dintre motivele confictului ei interior identitar. Cum se simte  ea de fapt? Cărei națiuni îi aparţine acum? Oare a ales ea libertate sau dimpotrivă va rămâne mereu cu remușcări pentru că şi-a părăsit ţara?

În noua ţară  trebuie să vorbească numai în limba engleză. Limba engleză nu o ajută să se simtă în largul ei  și oricâţi ani ar petrece aici, crede că  niciodată nu va cunoaște limba perfect. Cum poate gândi ea în limba engleză? Ironia sorţii îi oferă ciudata şansă de a fi ea cea care transmite la radio despre războiul Yugoslaviei compatrioţilor. Mai multe detaliile despre viața ei prin cafenelele fostei Yugoslavii și iubirile tinereții veți găsi în paginile cărții. Romanul a apărut la Editura RG Publishing, București, în 2008, iar traducerea din limba engleză este realizată de Sînziana Dragoș.

Cristiana Salahoru

 

 

 

Comentarii

comentarii

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here