Deși pare că Moș Crăciun a devenit simbolul global al sărbătorilor de iarnă, bătrânul îmbrăcat în costum roșu, cu barbă albă și cu cingătoare care stă să plesnească, nu este singurul reprezentant al meseriei lui. Chiar dacă suntem prinși în „mrejele comerciale” ale sărbătorilor de iarnă, ale căror pilon central este simbolul lui Moș Crăciun, nu strică să îi cunoaștem și pe ceilalți exponenți ai breslei aducătorilor de daruri. Îl las la o parte pe Moș Nicolae, despre care am scris aici.
1. Moș Gerilă
Respins categoric în România, întrucât este asociat cu perioada comunismului, Moș Gerilă s-a retras în Rusia. Dacă lăsăm, însă, la o parte episodul în care acest personaj a fost adus cu forța în țara noastră, pentru a-i înlocui pe Moș Nicolae și pe Moș Crăciun, în încercarea comuniștilor de laicizare a statului, Moș Gerilă – Ded Moroz – în tradiția rusească, este chiar simpatic.
Spre deosebire de rivalul său, care călătorește cu o sanie trasă de reni, moșul surghiunit preferă o troică, o sanie rusească trasă de trei cai albi. Deși, de regulă, au aceleași culori, vestimentația moșilor diferă. Ded Moroz poartă o șubă lungă până în pământ, nu un costum cu bluză scurtă și pantaloni. În plus, acesta poartă în mână un toiag fermecat din cristal sau argint, nu un sac plin cu daruri.
Spre deosebire de Santa Claus, care vine pe 25 decembrie, Moș Gerilă vine în ajunul Anului Nou, în seara de 31 decembrie. Dacă Moș Crăciun este ajutat de Doamna Crăciun și de spiriduși, Moș Gerilă este ajutat de Snegurocika. Ea este o fetiță îmbrăcată în haine albastre sau albe, cu o coroniță pe cap, brodată cu fir de argint și perle. Povestea spune că Snegurocika – „Fulg de nea” – este fiica unor bătrâni care nu au putut avea copii, și care, cu nostalgie, au făcut din zăpadă o fetiță, care a prins viață, prin magie.
O altă deosebire între moși este felul în care apar în casele copiilor. Dacă Moș Crăciun intră în case prin hornuri și lasă cadourile fără a fi văzut, Ded Moroz apare pe neașteptate, împreună cu Snegurocika, spre bucuria copiilor, adunați în jurul pomului de iarnă. Micuții îi ascultă poveștile și primesc daruri chiar din mâinile lui.
Ultima deosebire între cei doi moși este legată de reședința lor. Dacă Moș Crăciun trăiește la Polul Nord, Moș Gerilă trăiește în orașul Velikii Ustiug, din regiunea Vologda, în nordul Rusiei istorice. Din anul 1998, există în acel oraș casa lui Ded Moroz, înconjurată de o pădure de basm, care este străbătută de o „potecă cu povești”. În casa moșului sunt proiectate imagini feerice, sunt ascultate colinde și cele mai dragi basme ale serilor de iarnă.
2. Befana
Foarte populară în Italia, Befana este vrăjitoarea care aduce cadouri copiilor, de Epifanie, sau de ziua Regilor Magi, sărbătorită în religia catolică, pe 6 ianuarie. Bătrâna vrăjitoare zboară pe o coadă de mătură, poartă un șal negru și un sac sau un coș de nuiele plin cu daruri. Este imaginată, adesea, plină de funingine, întrucât intră în casele copiilor prin horn, la fel ca Moș Crăciun. Însă, ea nu lasă cadouri copiilor sub brad, ci în șosetele puse la geam sau lângă sobă.
Copiii care au fost obraznici primesc de la ea cărbuni, ceapă sau usturoi, în loc de dulciuri, fructe sau mici cadouri. Pentru a o atrage, micuții lasă afară o mandarină, un pahar cu apă, un pahar cu vin ș.a.
Legenda creștină spune că Befana a fost gazda Regilor Magi, cu câteva zile înainte de nașterea Pruncului Iisus. Ea era considerată cea mai bună gospodină din satul ei, renumită pentru cea mai curată și mai frumoasă casă. Magii au invitat-o să li se alăture în căutarea Pruncului, însă ea a refuzat. La scurt timp, însă, cuprinsă de remușcări, a plecat în căutarea lui Iisus. Pentru că nu l-a găsit niciodată, ea lasă în fiecare an cadouri copiilor.
Dintre toate celelalte personaje care aduc daruri, în diferite culturi, Befana este singura care face curățenie în urma ei. Ea mătură podeaua de fiecare dată, dacă nu de praf sau firimituri, măcar simbolic, de necazuri.
Befana este un personaj pe care copiii nu încearcă să îl vadă, întrucât tradiția spune că cel care vede vrăjitoarea, primește o lovitură cu coada ei de mătură.
3. Regii Magi
Cu un loc bine stabilit în tradiția Spaniei, Argentinei, Mexicului, Uruguayului și Paraguayului, Regii Magi pun daruri în ghetuțele copiilor, pe 6 ianuarie.
În Spania, fiecare mag reprezintă câte un continent – Europa este reprezentată de Melchior, Asia de magul Caspar și Africa de Balthasar. Conform tradiției, magii vin din Orient, călare pe cămilele lor, pentru a vizita casele tuturor copiilor. În unele zone, copiii pregătesc o băutură pentru fiecare mag. De asemenea, unii pregătesc mâncare pentru cămilele magilor, întrucât aceasta este singura noapte din an în care cămilele mănâncă.
În numeroase orașe din Spania se derulează parada Regilor Magi. Magii defilează în care bogat decorate și sunt urmați de numeroși cavaleri. Ei aruncă bomboane către copiii și adulții care se înghesuie pe marginea străzilor, pentru a-i vedea trecând. După defilare, Regii se amestecă printre copii, care sunt nerăbdători să îi vadă de aproape.
4. Copilul Iisus
Deși pus în umbră de Moș Crăciun, „Christkind” în Germania, „Menino Isus” în Portugalia, „Gesù Bambino” în Italia, sau „Niño Dios” în America Latină, Copilul Iisus este cel care aduce daruri de Crăciun, în unele zone din aceste țări. Personajul mai există în tradițiile unor țări precum: Croația, Austria, Liechtenstein, Luxemburg, Elveția, Slovacia, Ungaria, Franța etc.
Copilul Iisus a fost promovat de Martin Luther, pentru a-l înlocui pe Sfântul Nicolae, la Reforma Protestantă din secolul al XVI-lea. Apoi, personajul a fost adoptat în zone catolice, în timpul secolului al XIX-lea, în timp ce în zonele protestante a început să fie înlocuit, treptat, cu Moș Crăciun.
Copilul Iisus este portretizat cu păr blond și cu aripi de înger. Copiii nu îl văd niciodată. De altfel, părinții le spun că dacă vor încerca să îl vadă, Copilul Iisus nu va mai veni să le aducă daruri. Tradiția spune că plecarea lui din fiecare casă este anunțată printr-un scurt clinchet de clopoțel. După ce au așezat cadourile sub brad, părinții pretind că au auzit clinchetul sau îl produc, pentru a stârni curiozitatea copiilor.
Există numeroase variații ale personajelor care aduc daruri, în funcție de fiecare cultură în parte. În Italia, de exemplu, obiceiurile de Crăciun variază de la o regiune la alta, așa că micuții italieni nu își primesc darurile în același timp. În anumite zone din nordul Italiei, Moș Crăciun, numit „Babo Natale” sau micul Iisus, oferă cadouri copiilor pe 25 decembrie. Prin alte părți ale Italiei, Santa Lucia este cea care aduce daruri copiilor, pe 13 decembrie. În Islanda există 13 Moși Crăciun, câte unul pentru fiecare zi a sărbătorilor de iarnă. În perioada 24 decembrie – 6 ianuarie, aceștia împart copiilor cuminți cadouri, iar celor obraznici, câte un cartof.
Surse foto: iola-oricedeoriunde.blogspot.com, lady-party.ru, teatroprova.com, misamigosdeltorrente.blogspot.com, catholictradition.org, christmasquoteswallpaper.com
