Pe chipul ei tânăr se vede încă puritatea adolescenței. Ochii ei sclipesc ca cei ai fiecărei fete de vârsta ei. Încă mai are puterea să zâmbească, chiar și după ce viața a supus-o unui test greu de suportat. Alexandra a renunțat la emoțiile unei vieți de puștoaice pentru speranța la însănătoșire.
Povestea ei începe la vârsta de 19 ani. Vârsta la care ai viitorul în față, momentul în care fiecare adolescent își pictează viața în cele mai frumoase culori. Studentă din primul an la Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației, Universitatea București, a fost nevoită să dea piept cu viața într-un mod dur, total nepotrivit pentru o fată tânără și frumoasă, pentru un suflet pur.
În februarie 2013, Alexandra era în prima ei sesiune, când neplăcerile au început. Stresul și nopțile nedormite erau prezente și la ea, așa cum sunt, de altfel, în viața oricărui student. La început, au apărut dureri mici de burtă, oarecum suportabile. În urma unui control medical, Alexandra a aflat că nu este nimic grav. Totuși, dureri mai intense nu au întârziat să apară, iar oboseala era din ce în ce mai accentuată, deși Alexa se odihnea și dormea chiar și 12 ore. Alexandra a ajuns din nou la medic, unde de data aceasta i s-a spus că este foarte posibil să aibe piatră la rinichi. A făcut și o ecografie, iar următorul diagnostic pe care l-a primit a fost că burta îi este plină de lichid și că trebuie operată de urgență. Coșmarul deja începea să ia locul vieții liniștite cu care tânăra fusese obișnuită până atunci. Vestea operației a fost unul dintre șocurile pe care Alexandra avea să le primească în viitorul apropiat.
În urma operației, lichidul din abdomen a fost scos, iar după zeci de analize și așteptări îndelungate, în urma unei biopsii făcute din masa tumorală găsită la operație, rezultatul a fost: neoplasm ovarian stadiul 3B. Cancer.
A urmat o a doua operație, la Institutul Clinic Fundeni, locul în care Alexandra a găsit singurul doctor care i-a mai dat o speranță. Durerile ei erau foarte mari, iar efectul morfinei care îi era administrată împotriva durerilor trecea foarte repede. „Orele treceau greu şi totul era confuz. După multe nopţi nedormite, dureri, multe calmante şi lacrimi, a urmat şi cea de-a doua etapă: chimioterapia”, scrie Alexandra pe site-ul pe care și-a împărtășit povestea cu lumea, alexala20ani.com.
Cele șase cure de citostatice au făcut-o pe Alexandra să își dorească să renunțe de multe ori. Chimioterapia a transformat-o rapid și a făcut-o să treacă prin chinuri greu de imaginat. „Dureri, grețuri, amețeli, căderea părului, stări generale de rău sau zile în care nu poți bea apă sau mânca. Prima cură a fost insuportabilă, ajungând în stare gravă la spital, aproape înconștientă din cauza durerilor”, povesteşte Alexandra. În august 2013, a terminat tratamentul cu citostatice. Părea finalul poveștii, sau cel puțin, Alexa îndrăznea să se gândească optimistă la viitorul apropiat. Totuși, nu a fost așa.
În luna decembrie, a aflat că tumorile se înmulțesc și se răspândesc, că practic boala recidivează.
În urma a nenumărate cercetări, rezolvarea la problema Alexandrei se găsește la clinica din Texas, SUA: MD Anderson, unde numai costul investigaţiilor şi a schemei de tratament este de 16. 800$, plus costurile tratamentului ce va urma.
Informații cu privire la modul în care o putem ajuta pe Alexandra să își salveze viața, alături de povestea ei și documentele medicale care confirmă diagnosticele primite, le puteţi găsi pe alexala20ani.com şi pe pagina de Facebook, Alexa la 20 de ani.
„În tot timpul acesta am învăţat să fiu mai puternică, iar boala face acum parte din mine”, mărturiseşte tânăra.
Redactor: Mădălina Marin
Sursă foto: arhivă personală
