Leadershipul este un subiect care a început să prindă contur și în România. Însă ecourile leadershipului și nevoia de a avea lideri asumați a început să se simtă o dată cu pandemia. Atunci s-a văzut cât este de important să ai lideri cu viziune, curajoși și responsabili, care să fie capabili de a lua decizii rapide și care să facă alegerile potrivite, care să pună siguranța și grija cetățenilor mai presus decât orice alt interes economic. Dacă la început românii asociau conceptul de leadership, în cea mai mare parte, cu clasa politică sau anumiți actori politici, în ultimii ani, percepția asupra leadershipului s-a schimbat destul de mult.
Am stat de vorbă cu Beatrice Alexandrescu, Director Executiv la Fundația Leaders, pentru a afla mai multe despre ce înseamnă acesta, cui îi este asociat, cine și cum poate deveni un lider, dar mai ales, cum ajută leadershipul dezvoltarea personală la nivel de individ.
Unde să află România, acum, în anul 2021, atunci când vine vorba de leadership?
Beatrice Alexandrescu: România se află într-un punct foarte important. În anii 2000, atunci când s-a fondat Fundația Leaders, tot ce auzeam despre leadership era legat de clasa politică, iar liderul era asociat cu actorul politic. Leadershipul, în România, s-a dezvoltat organic, a pătruns prin preluarea modelelor de bune practici de leadership din alte țări, prin oamenii care au fost plecați și care au revenit în țară încercând să implementeze aceste modele, completat de o metodologie solidă și de foarte multe informații la care oamenii au avut acces o dată cu era internetului.
De ce este important ca un antreprenor, un om cu o funcție de management sau pur și simplu cineva care conduce o echipă, să dețină cunoștințe solide de leadership?
B.A.: Sunt foarte multe motive. Aș începe cu unul surprinzător: conceptul de leadership este asociat cu conceptul de followers. În momentul în care nu ai oameni care să te urmărească, nu ai cum să fii un lider. Aceasta ar fi cam prima lecție, atunci când ești într-o poziție de lider ai nevoie de oameni, echipe sau comunități care să te urmărească, pentru că tu, pentru ei și prin ei, vei ajunge să realizezi lucruri. La fel de important este să ai viziune și inspirație, iar pe acestea le descoperi și le cultivi tot prin experiențele de leadership. Cunoștințele de leadership ajută foarte mult și la dinamica echipei, pentru felul cum reușești să-i inspiri și să-i motivezi pe membrii echipei.
Care este puterea leadershipului? Cum poate schimba această putere mecanismele de funcționare a unui Stat?
B.A.: Puterea leadershipului începe de la nivel individual și ține foarte mult de autocunoaștere. Puterea de a te cunoaște pe tine și de-ați urmări și urma viziunea. Și cred că prin această super putere, peste ani, pe măsură ce investim mai mult timp în a ne cunoaște, vom ajunge să dăm 100% în tot ceea ce facem, indiferent de ce profesie avem: de la ospătari la manageri de top, vom avea capacitatea și dorința de a lăsa o amprentă pozitivă asupra locului și a țării în care trăim. Așa va ajunge un stat să se schimbe și să evolueze: prin dorința oamenilor de a își face impecabil munca, prin asumare și implicare.
Noi, la Fundația Leaders, ne axăm foarte mult pe leadershipul personal, iar modelul de lucru pe care îl folosim este cel colaborativ, care se află la intersecția a trei axe: menire, gândire sistemică și colaborare. Vorbim despre importanța celor trei relații din viața fiecăruia dintre noi și despre care credem că este foarte important să fie funcționale. Cele 3 relații sunt: relația cu sinele, relația cu ceilalți și relația cu comunitatea din care faci parte. Aceasta este prima etapă a leadershipului, cea în care te cunoști pe tine. Apoi urmează alte etape și programe: cele în care discutăm foarte mult despre leadershipul în echipe și abia în cele din urmă ajungem să parcurgem etapa de excelență a unui lider. Așadar, și leadershipul are procese multiple de creștere și dezvoltare, procese pe care trebuie să le parcurgi de la baza piramidei pentru a deveni un lider bun.
Există un stereotip de gândire în societatea noastră care spune că bărbații au mai multe calități și aptitudini să devină sau să fie lideri buni, în timp ce femeile nu prea pot face asta. Pot fi femeile lideri?
B.A.: Da, există acest stereotip de gândire, însă, din fericire, începe să fie demontat pe zi ce trece. Pentru că avem lideri femei în foarte multe domenii. Deși, de cele mai multe ori femeile nu sunt încurajate să acceseze funcții. Personal, consider că la nivel european sunt puține programe care susțin leadershipul feminin, sau câteodată chiar sunt discriminatorii. Noi, prin programele pe care le oferim încercăm să menținem un echilibru de pondere între bărbați și femei și am observat, de exemplu, că la programele oferite liceenilor, fetele sunt ceva mai receptive, în sensul că se înscriu într-un număr cât mai mare și sunt foarte active la cursuri.
Voi, la Fundația Leaders, oferiți programe de leadership și pentru alte categorii decât cele menționate mai sus. Mă refer la elevii de liceu sau la tinerii absolvenți de studii universitare. De ce și cum ați gândit aceste programe, care este utilitatea lor?
B.A.: Am amintit anterior că modelul gândit de Fundația Leaders este un model de leadership colaborativ, aflat la intersecția celor trei axe importante: menire, colaborare și gândire sistemică. Iar noi credem foarte mult că un adolescent trebuie să treacă printr-un proces de cunoaștere și înțelegere a celor trei axe, pentru a reuși să se dezvolte sănătos și să evolueze în armonie. Cum am menționat anterior, vorbim despre importanța celor trei relații din viața fiecăruia dintre noi și despre care credem că este foarte important să fie funcționale. Cele 3 relații sunt: relația cu sinele, relația cu ceilalți și relația cu comunitatea din care faci parte. Aceasta este prima etapă a leadershipului, cea în care te cunoști pe tine. Apoi urmează alte etape și programe: cele în care discutăm foarte mult despre leadershipul în echipe și abia în cele din urmă ajungem să parcurgem etapa de excelență a unui lider. Așadar, și leadershipul are procese multiple de creștere și dezvoltare, procese pe care trebuie să le parcurgi de la baza piramidei pentru a deveni un lider bun.
Ce competențe își dezvoltă?
B.A.: De exemplu, gândirea critică – care te antrenează nu doar pentru a descoperi lacune de raționament, ci mai ales pentru a-ți susține cu argumente ideile și a lua cele mai bune decizii. Învață să-și dea seama dacă ce au citit pe social media e real sau nu, cum să facă conexiuni logice între idei și argumente sau de ce este important să analizez contextual. O altă competență este cea legată de abilitățile de comunicare care îi vor ajuta să se facă pe deplin înțeleși, să comunice cu oameni noi sau în public și chiar să îi convingă pe ceilalți de propriile idei. Autocunoașterea, la fel, este o altă competență pe care o descoperă în cadrul programelor noastre și o cultivă pe parcurs, pentru că îi va ajuta să își dea seama cine sunt, cu bune și cu rele, dar mai ales, ce își doresc să facă pe viitor. Sunt nouă astfel de competențe abordate în cadrul programelor, fiecare are importanța ei și fiecăreia i se acordă o atenție deosebită.
În ce măsură consideri că programa educațională din România pune accent sub o formă sau alta pe acest concept de leadership?
B.A.: Ceea ce am observat cu plăcere, în ultimii ani, este faptul că din ce în ce mai mulți profesori pun accent pe proiecte dezvoltare în echipă, iar prin asta simt că se antrenează spiritul în echipă. Însă, nu pot să nu observ, în același timp, că procesul acesta de lucru în echipă nu este neapărat ceva controlat și am întâlnit tineri cărora acum nu le face plăcere să lucreze în echipă și au un stil ceva mai individualist, asta doar pentru faptul că au avut experiențe neplăcute în școală. În rest, și acest trend prin care tinerii sunt încurajați să se implice în acțiuni de voluntariat este tot o formă de leadership. Însă, strict legat de comportamentul profesorilor la clasă, nu prea văd influențe de leadership acolo. Noi pregătim un program experimental, prin care vom lucra în primă fază cu 25 de elevi de liceu și cu profesorii și părinții acestora, va fi un program de leadership adaptat pe cele 3 segmente de vârstă, în care vom pune foarte mult accent pe colaborarea dintre generații. Am dezvoltat acest program deoarece am observat că deși noi încurajam elevii și studenții să-și schimbe mentalitatea, să fie curajoși, deschiși la schimbare – acest tip de comportamente nu este întocmai încurajat mai departe în mediile din care provin sau unde își petrec foarte mult timp, respectiv în familie și la școală.
Cum ai descrie tu un lider bun?
B.A.: Un lider bun l-aș descrie ca fiind autentic, care se cunoaște pe sine, are principii solide și își urmează planurile. În același timp, este atent la cei din jurul lui și își pune echipa pe primul loc. Este un bun ascultător și este conectat cu tot ce se întâmplă în jurul lui.
