„Banul este ochiul dracului”, cam aşa spune un proverb din bătrâni. Şi cred cu tărie că este adevărat, deoarece mulţi dintre noi sunt în stare să facă lucruri inimaginabile doar pentru a obţine faimoşii bani. Nu vreau să fiu ipocrită şi trebuie să recunosc că şi eu mă ghidez după principiul că mai întâi trebuie să ai o carieră care să îţi faciliteze drumul în viaţă. Dar atenţie, am spus o carieră, ceea ce presupune multă multă muncă şi nu tot felul de şiretlicuri şi înşelăciuni.
Iniţial aveam o altă temă în minte pentru acest articol, dar mi-am schimbat planurile după ce aseară am intrat pe un grup, „Români în Belgia” (sau ceva de genul), şi am văzut o postare înfiorătoare. Deşi eram lângă calorifer, am simţit pur şi simplu că îngheţ.
Oamenii sunt adesea răutăcioşi şi capabili de multe, asta o ştiu foarte bine. Nu e nevoie să îmi amintească nimeni că nu trăim într-o societate care e idilică, asemenea unui basm, cu prinţi şi prinţese. Ba chiar şi în basme există câte un antagonist. Dar asta nu mă împiedică să fiu revoltata, dar în acelaşi timp să simt şi un sentiment teribil de neputinţă atunci când aflu că viaţă unei tinere a fost distrusă de nişte oameni nemiloşi care au uitat de mult măsura banilor.
Nişte persoane au profitat de naivitatea unei tinere fete care a crezut orbeşte că i se deschid noi oportunităţi pentru o viaţă mai bună. În schimbul unui loc de muncă în Germania, ea a acceptat fără niciun fel de dubii să îşi părăsească familia. A avut încredere totală în cea care se presupune că era prietena ei cea mai bună. Însă visul ei s-a transformat rapid în coşmar când a fost obligată să se prostitueze. Întrucât a refuzat categoric acest lucru, proxeneţii îi aplicau sistematic bătăi crunte, crezând astfel că o vor putea „reeduca”.
Acum zace într-un spital din Koln. De opt luni nu aude, nu vede şi nu se poate mişca. Cu alte cuvinte viaţa ei a fost distrusă de nişte monştri care au profitat de naivitatea sa.
Potrivit unui raport al Comisiei Europene, în perioada 2008-2013 numărul victimelor înregistrate a crescut cu 18%. Cotidianul german Zeitung relatează faptul că cei mai mulţi traficanţi provin din ţări precum Bulgaria sau România- aproximativ 61%. În jur de 1154 de românce pe an sunt identificate ca fiind victime ale racolării, dintre care 380 sunt minore. Îngrijorător este faptul că în timp ce numărul de victime creşte de la an la an, numărul de traficanţi puşi sub acuzare este în stagnare( 530). În schimb în ceea ce priveşte numărul de traficanţi condamnaţi se înregistrează o uşoară creştere: de la 183 în 2009 la 203 în 2010.
Probabil veţi spune că eu acum vorbesc despre clasicul clişeu în care o tânăra este păcălită cu un loc de muncă şi că ea a găsit ceea ce a căutat, dacă nu a fost în stare să facă distincţia între bine şi rău. Dar nu este aşa, în cazul în care chiar şi pentru o clipă v-a trecut gândul acesta prin cap, vă înşelaţi. Ei bine, şi dacă ar fi să mai căutăm nişte vinovaţi, ar mai fi şi aceia care apelează la asemenea „servicii”, ca să le spun aşa. Dacă nu ar exista cerere, atunci în mod automat nici nu s-ar ajunge în aceste situaţii extrem de nefericite. Dar ăsta este un alt subiect, pe care probabil că într-un articol viitor îl voi aborda.
sursa foto: stirileprotv.ro
