Deși nu este adusă prea des în discuție, anxietatea socială este una dintre cele mai răspândite tulburări psihologice. Oamenii pot suferi de această problemă și să nu-i realizeze existența până în momentul susținerii unui discurs în fața publicului sau a participării la un eveniment cu un număr redus de persoane cunoscute.
Lucian Tudor – Psiholog Clinician, Cercetător Universitatea București și Psihoterapeut EFT (Emotion Focused Therapy) în formare explică ce înseamnă anxietatea socială în esență și cum descoperim această tulburare psihologică:
Ce înseamnă anxietatea socială (fobia socială) și cum ne putem da seama că avem această problemă?
Lucian Tudor: Anxietatea socială este de fapt o condiție pe care o avem în momentul în care noi deja evităm situații sociale într-un mod activ și asta ne impactează din punct de vedere profesional, social, în viața de zi cu zi. În urma acestui impact ne este, cu siguranță, afectat nivelul funcționalității, iar criteriul prin care ne putem da seama că o persoană are o astfel de tulburare este tocmai această scădere semnificativă a funcționalității. Cu cât persoana este mai dezadaptată la contextul social, cu atât mai mult ne dăm seama că persoana respectivă suferă. Aceasta poate prezenta și simptome fizice precum tremuratul, transpirația, tahicardia (frecvența cardiacă de peste 100 de bătăi pe minut), dar și simptome emoționale precum preocuparea excesivă și frica de critică. În aceste situații anxietatea socială escaladează destul de repede, iar pe termen lung poate corela și cu alte tulburări.
Care este diferența dintre anxietate socială și timiditate, fiind o linie subțire între cele două?
Lucian Tudor: Timiditatea este un concept normal, similar cu introvertismul. Când ești introvertit ești mai retras, ești mai timid, nu ești atât de deschis, iar când vorbim de anxietatea socială vorbim de o condiție patologică. Timiditatea la copii este un factor de risc care îi poate expune ulterior la dezvoltarea anxietății sociale, dar nu este în sine patologică.
A afectat această problemă un număr mai mare de persoane în urma pandemiei care a generat, automat, o distanțare socială?
Lucian Tudor: Noi vorbim de două tipuri de anxietate: anxietatea ca trăsătură, generală, adică eu sunt o persoană anxioasă de felul meu pentru că mă preocupă foarte multe lucruri, sau anxietatea ca și stare. Sunt anumite situații, contexte sociale în care, cumva, pe mine mă impactează ceva anume și devin anxios, un exemplu sunt examenele sau faptul că mâine am de pregătit un public speech, asta înseamnă o anxietate de stare, nu generală. S-a remarcat faptul că în pandemie a crescut anxietatea la nivel de stare. Oamenii riscă să devină anxioși deoarece pandemia a fost un stresor și toată lumea a trecut prin acesta. Bineînțeles, acest stresor a implicat distanțarea socială, frica de a nu-ți pune familia în pericol prin expunere și se poate să fi amplificat anxietatea socială deja existentă.
Ce legături există între persoanele extrovertite sau introvertite și anxietatea socială?
Lucian Tudor: În general, extrovertiții nu își controlează emoțiile. Aici vorbim de o capacitate de a te regla, o capacitate care te ajută în momentele în care ești sub presiune. Introversia și extroversia, ca două trăsături ale personalității, nu sunt corelate cu anxietatea socială. Dintre trăsăturile personalității, nevrotismul este corelat cu anxietatea socială. Nevrotismul este acea tendință de a asimila și de a reacționa într-un mod negativ la evenimente. Nevrotismul corelează, din personalitate, cu anxietatea socială, dar introversia și extroversia nu.
Care este tratamentul recomandat pentru fobia socială?
Lucian Tudor: Psihoterapia este foarte recomandată pentru anxietatea socială și ca tratament de primă linie este CBT (terapia cognitiv comportamentală), iar CBT-ul este o formă de terapie care se concentrează pe rezolvarea de probleme și pe stilul cognitiv al persoanei. Ce se întâmplă în anxietatea socială este că persoana se focalizează în mod excesiv pe elementele negative, de exemplu, dacă ea se află într-o sală și se presupune că ar trebui să țină un discurs, atenția ei va fi întotdeauna captată de gândul că cineva o judecă, o critică, până și o tuse sau o oarecare privire poate induce un sentiment de nesiguranță. Prin CBT încerc cumva să restructurez acel stil cognitiv, această gândire distorsionată care este, de fapt, un tipar catastrofal prin care îți imaginezi că oamenii gândesc astfel de lucruri despre tine care nu sunt neapărat reale. De asemenea, ceea ce se mai face prin CBT și este modul prin care terapeutul ia etapizat situațiile sociale în care persoana respectivă se simte anxioasă, de exemplu vorbitul la telefon care este un context destul de clasic. Vorbește despre asta, poate creează și un joc de roluri punând persoana în cauză să vorbească cu cineva la telefon, deci creează contextul în terapie pentru a o desensibiliza. Asta ar psihoterapia, dar ce este foarte eficient e medicamentația deoarece se leagă mai mult de legarea chimică a unui neurotransmițător care este serotonina. Dacă aceasta este în parametrii optimi persoana se va simți destul de stabilă, din punct de vedere afectiv, dându-i o stare fericită, pozitivă.
Există exerciții pe care persoanele cu acest tip de anxietate ar putea să le facă, reducând nivelul de teamă?
Lucian Tudor: Se recomandă evitarea consumului de cafea pentru că suprastimulează cumva un nivel de excitabilitate mai mare și dacă ești deja agitat ajungi să te agiți mult mai tare. Ca tehnici de relaxare recomand mindfulness, căci meditația mindfulness este una dintre cele mai bune și eficiente metode. Sunt studii care dovedesc că această tehnică duce la o remodelare neuronală. O altă tehnică ce poate fi folosită și este la îndemâna tuturor: respirația. Yoga este destul de bună în acest proces, și, de fapt, cam tot ceea ce înseamnă relaxare.
Citește și: Ce implică un tatuaj și care sunt consecințele?
