Accidentul nuclear de la Fukushima are loc la nu mai puțin de 25 de ani de la tristul eveniment de la Cernobîl. În urma cutremurului din decursul zilei de 11 martie 2011, centrala de la Fukushima este grav avariată.
Din punct de vedere economic și energetic, acest accident a determinat plănuirea unei noi strategii din partea Japoniei. Astfel, Japonia limitează dezvoltarea sectorului nuclear, îndreptându-și atenția spre cărbune și gaz.
Așa cum era de așteptat, o întâmplare atât de tragică ridică semne de întrebare, aduce în discuție necesitatea de a extinde finanțările pentru proiectele nucleare sau orientarea spre alt tip de energie. Cu privire la noile dezbateri care au izbucnit, țările membre ale Uniunii Europene au adoptat două poziții diametral opuse.
Pe de o parte Marea Britanie, Suedia, Finlanda, Spania, Slovacia și Franța sunt pentru menținerea parcului nuclear, pe de altă parte Germania, Belgia, Elveția și Lituania au susținut cu tărie desființarea sectorului nuclear, considerând că riscurile sunt prea mari.
Cu toate acestea, putem constata că în noiembrie 2014 încă exista un număr considerabil de centrale nucleare: în Franța 58, în Marea Britanie 16, în Suedia 10, în Germania 9, iar în Spania și Belgia câte șapte centrale.
Cu alte cuvinte, producția energiei nucleare nu a fost abandonată, însă accidentul de la Fukushima a tras niște semnale de alertă. Începând cu anul 2011, o creștere semnificativă a costurilor de întreținere a fost înregistrată, întrucât noi norme s-au impus în vederea evitării unei alte asemenea catastrofe.
Unii experți au avansat ipoteza precum că energia nucleară ar putea reprezenta garanția de independență energetică a Uniunii Europene, însă realitatea este cu totul alta. Deoarece uraniul nu este o resursă regenerabilă, independența energetică prin intermediul energiei nucleare este o utopie. Uniunea Europeană extrage doar 1% din producția mondială de uraniu, cele mai mari mine de uraniu aflându-se în Niger.
Însă consecințele nu sunt grave doar din punct de vedere economic, mediul înconjurător și sănătatea populațiilor din împrejurimi sunt de asemenea puternic afectate. Spre exemplu, în cazul Fukushima trei sute de mii de oameni au fost obligați să își părăsească casele din cauza nivelului ridicat de radiații. Actualmente o sută de mii de oameni încă mai trăiesc în locuințe temporare.
Guvernul japonez consideră că dezastrul a luat sfârșit, însă populația nu este totalmente de acord cu aceste declarații. Efectele negative se mai resimt și astăzi, în zonă. Deși toate cele 48 de reactoare ale Japoniei au fost oprite, oamenii au mai redus din consumul energetic, astfel încât economia funcționează în parametri normali.
Concluzia cea mai pertinentă ar fi faptul că acel accident nuclear a tras încă o dată un semnal de alarmă asupra riscurilor, de altfel la fel cum și accidentul de la Cernobîl a ridicat multe semne de întrebare asupra eficienței energiei nucleare.
sursa foto: spiderkerala.com
