Acum vreo săptămână m-a lovit o dragoste mare față de producțiile cinematografice românești. Nu știu din ce motiv, dar le evitam cum puteam mai bine și mă refugiam în eternele filme americane. Acum o săptămână, singurele filme românești pe care le vizionasem erau „Liceenii” și „Nea Mărin miliardar”. Azi, însă, lucrurile sunt schimbate. Drept dovadă, am alcătuit o listă de 5 filme românești din ultimii ani pe care merită să le vezi.
6,9 pe scara Richter (2017)
Despre ce e vorba?
„6,9 pe scara Richter” este o comedie tare simpatică despre viața unui cuplu, proaspăt mutat într-un apartament dintr-o clădire cu „bulină roșie”. Această schimbare de domiciliu îi alimentează și mai mult obsesia lui Tony (personajul principal) legată de cutremure. Crizele de gelozie ale soției sale (Kitty) și apariția neașteptată a tatăl său (un Don Juan contemporan) îi dau viața lui Tony complet peste cap. Apar problemele în dragoste și la locul de muncă, acesta fiind actor și neînțelegând de ce trebuie să joace într-un musical.
De ce merită vizionat?
Pe lângă faptul că este foarte amuzant, „6,9 pe scara Richter” în regia lui Nae Caranfil excelează la capitolul vizual. Nu degeaba a câștigat la 5 categorii (decor, costume, make-up, muzică originală și sunet) în cadrul galei premiilor cinematografice românești (Gopo). Filmul conține și elemente de burlesque și musical, care creează o distanțare față de tiparul filmului românesc. Această combinație de comedie, dramă și musical are aer Hollywoodian.
Ana, mon amour (2017)
Despre ce e vorba?
Printre cele 5 filme românești pe care merită să le vizionezi se află și „Ana, mon amour”. Este o dramă amoroasă, deloc siropoasă, din contră. Mi s-a părut foarte dură, dar nu prin gesturi și mișcări, ci prin sentimentele exprimate. Pe scurt, Toma merge la o ședință de psihoterapie, unde își povestește relația pe care a avut-o cu Ana. Din dorința de a-și salva iubita din ghearele depresiei și atacurilor de panică pe care le are frecvent, Toma face reale eforturi. Însă nimic nu iese bine, iar cuplul devine din ce în ce mai nefericit.
De ce merită vizionat?
Dacă ar fi să descriu într-un singur cuvânt pelicula regizată de Călin Peter Netzer, aș spune tensiune. „Ana, mon amour” este un film dinamic, atât din punct de vedere al acțiunii, cât și al mesajului din spatele imaginilor și comportamentelor personajelor. Evoluția (sau mai bine zis involuția) relației celor doi este foarte interesant de urmărit. Dacă ești pasionat/ă de dramele psihologice, trebuie neapărat să vezi „Ana, mon amour”.
A câștigat 2 premii Gopo. Unul pentru cea mai bună actriță în rol principal (Diana Cavallioti intrerpretând-o, normal, pe Ana). Celălalt pentru cel mai bun montaj (Dana Bunescu).
Breaking News (2017)
Surpriză! Și „Breaking News” este o dramă. Se pare că noi, românii, avem o predilecție spre acest gen de filme. Însă nici această dramă nu dezamăgește.
Despre ce e vorba?
După ce intră într-o clădire unde avusese loc o explozie cu scopul preluării de informații, reporterul Alex Mazilu și operatorul Andrei Paraschiv au parte de un eveniment neașteptat. Dacă reporterul este doar lovit, operatorul își pierde viață printre dărâmături.
La o zi după tragedie, echipa de știri îl trimite pe Alex Mazilu la rudele operatorului pentru a face un reportaj cu păreri. Însă nu totul decurge conform planului. Are de-a face cu fiica rebelă a lui Andrei Paraschiv, care nu dorește să vorbească despre tatăl ei.
De ce merită vizionat?
„Breaking News” îți arată că viața în televiziune nu e deloc ușoară, iar riscurile profesionale există și sunt cât se poate de înalte. În plus, filmul se numără printre cele 5 filme românești propuse de mine spre vizionare, întrucât surprinde comportamentul adolescentului. Simona (interpretată de Voica Oltean) este tânără răzvrătită, nerespectuoasă, în relații proaste cu familia, dar cu un suflet bun. Te face să te întrebi: își urăște Simona tatăl cu adevărat sau această rebeliune este doar o mască socială?
Lungmetrajul nu a câștigat niciun premiu, însă a fost nominalizat la Gopo la 7 categorii printre care cel mai bun film și cea mai bună regie (Iulia Rugină).
Două lozuri (2016)
Despre ce e vorba?
Cu toții știm celebra piesă de teatru „O scrisoare pierdută” încă de pe băncile școlii. Ei bine, „Două lozuri” este o adaptare tare simpatică a textului scris de I.L.Caragiale.
3 prieteni vor să se îmbogățească cât mai repede posibil, iar singura soluție pe care o găsesc este să joace la Loto. Șocant, aceștia câștigă, dar rătăcesc biletul. Pleacă în căutarea borsetei (unde se afla biletul norocos) pe care au furat-o doi bărbați. Se urcă în mașină și pornesc în călătoria vieții lor.
De ce merită vizionat?
„Două lozuri” este un film de comedie foarte bun, unul dintre cele mai bune pe care le-am văzut vreodată. În ciuda faptului că întreaga acțiune (inclusiv finalul) este previzibilă, adică bănuiești ce se întâmplă mai departe, râzi garantat. Cei trei prieteni, interpretați de Dragoș Bucur, Dorian Boguță și Alexandru Papadopol, știu cum să îți capteze atenția și să te distreze.
În 2017, filmul a fost nominalizat la 5 categorii în cadrul premiilor Gopo, printre care cel mai bun film, cel mai bun scenariu (Paul Negoescu) și cea mai bună muzică originală.
Un pas în urma serafimilor (2017)
Și închei clasamentul meu de 5 filme românești din ultimii ani cu pelicula mea preferată.
Despre ce e vorba?
Gabriel, un tânăr cuminte și care își dorește să devină preot intră într-un seminar teologic. Încearcă să se adapteze mediului, însă sistemul bisericesc corupt și anturajul îl schimbă complet. Observă cum preoții fac abuz de putere, cum el și colegii săi sunt manipulați prin intermediul divinității. Astfel, Gabriel se revoltă împotriva acestui sistem corupt așa cum poate, lăsându-se ispitit de lucruri pe care Biserica Ortodoxă le critică aspru: alcool, fumat, sex. Cum să devii preot când ești înconjurat numai de nedreptăți și tentații adolescentine?
De ce merită vizionat?
În primul rând, merită toată atenția noastră datorită scenariului realizat după experiențe reale, pe care însuși regizorul și scenaristul filmului, Daniel Sandu, le-a trăit la seminarul de teologie pe care l-a urmat. O lume a nedreptăților, manipulării, corupției și alergăturii avide după bani. Așa arată realitatea cu care s-a confruntat cu ani în urmă Daniel Sandu. Inevitabil, „Un pas în urma serafimilor” îți ridică niște întrebări și te face să conștientizezi existența unor mari probleme la nivelul sistemului bisericesc și al întregii societăți contemporane. Interesant este cum reușesc personajele lui Sandu să facă față lumii abuzive și să se împartă între distracție și școală.
În al doilea rând, jocul actoricesc e pur și simplu incredibil. Și asta nu e doar părerea mea, ci și a multor oameni de specialitate. Lungmetrajul a câștigat 9 premii Gopo anul acesta, printre care pentru cel mai bun film, cel mai bun scenariu, cea mai bună regie, cel mai bun actor în rol principal (Vlad Ivanov interpretând antagonistul – părintele Ivan), tânără speranță (Ștefan Iancu interpretându-l pe Gabriel).
Acestea sunt recomandările mele de filme românești apărute în ultimii ani. Pe tine care te-a impresionat?
surse foto: cinemagia.ro, forbes.ro, dinfilme.ro, vulpescu.eu.
