5 cele mai bune filme românești de dinainte de 2010

0
434

După ce ne-am delectat cu plăcerile vinovate, filmele ceva mai ușor de privit, trecem la nivelul următor, defilând cu o mână de filme românești cu adevărat bune.

Nunta mută (2008)

Viața bate filmul, de aceea filmele sunt inspirate de viața reală. Cum să faceți nuntă când tovarășul Stalin nu s-a răcit încă? S-a făcut, dar pe muțește. E un film foarte bine realizat, cu personaje colorate, cu decoruri, cu fire narative care se împletesc frumos. Apropo, ați auzit de Edy Talent? Și el apare în film. Culmea (sau nu), dar joacă și foarte bine.

Amintiri din epoca de aur (2009)

Un film colectiv. Sunt mai multe mituri urbane din perioada comunistă, foarte bine ilustrate. Vânzătorii de aer, șoferul de găini și căciula lui Ceaușescu sunt favoritele mele. Veți râde și vă veți da palme, într-o alternanță perfectă.

Niki Ardelean, colonel în rezervă (2004)

Nu v-a convins dragul de Rebengiuc încă? Dacă ați văzut Terminus Paradis, citisem o variantă în care lumea spunea că acest film ar fi o continuare, că fratele lui Mitu ar fi venit să o ducă și pe Norica în America. O fi sau n-o fi, dar finalul filmului face toți banii.

Moartea domnului Lăzărescu (2005)

Aviz viitorilor medici și angajați în domeniul sănătății: beliți ochii (scuzați-mi franceza). Realitatea dureroasă și amară a spitalelor din România. Ești trimis din stânga în dreapta, tratat ca un sub-om, expediat sub formă de durere de cap către alt personal medical. O avem pe Luminița Gheorghiu în rolul asistentei de pe ambulanță. Și ne putem bucura de ea în acest rol, pentru că sunt puține formele în care ne mai putem bucura de talentul acestei femei.

Filantropica (2002)

Șansele ca tu să nu fi auzit de scandalul legat de aniversarea filmului de față? Infirme. E denigrant, blamabil, scârbos. Totuși, dacă nu am fi capabili să separăm arta de artist, mă tem că am fi privați de unele dintre cele mai memorabile capodopere. Dat fiind anul despre care vorbim – 2002 -, mi se pare imposibil faptul că am fost capabili de o asemenea poveste. Un film care e românesc, dar care e total anti-românesc, tocmai printr-o serie clară de diferențe. E magic, îți ia ochii, iar Viorica Vodă e superbă. Raportându-ne la viața personală, nu mă declar o fană a lui Nae Caranfil. Ca minte artistică? Om de geniu, fără ezitare.

Agree to disagree. Ce filme își meritau locul aici?