Noaptea de 30 spre 31 octombrie 2015. Noaptea care a distrus 65 de destine, a îndoliat zeci de familii și a lăsat o întreagă Românie cu cicatrici adânci și cu o întrebare al cărei răspuns nu-l va primi, probabil, niciodată: „de ce”?. Tragedia din Colectiv.
Un concert organizat cu ocazia lansării unui nou album al trupei Goodbye to Gravity a strâns aproximativ 400-500 de oameni (majoritatea tineri) în Clubul Colectiv, situat în Sectorul 4 al Capitalei. Spectacolul se anunța a fi unul pe cinste, cu efecte pirotehnice, show de lumini, decoruri speciale și muzică pe gustul petrecăreților. O oră și jumătate. Atât a durat distracția.
Odată cu cea de-a zecea piesă din concert au început și artificiile, întâmpinate inițial cu entuziasm de către cei prezenți. La scurt timp, însă, s-a instalat panica și haosul, căci scânteile rezultate în urma arderii au atins unul dintre stâlpii de lângă scena. În doar câteva secunde, stâlpul a luat foc, iar flăcările s-au extins cu repeziciune către scenă și tavan, din care au început să cadă bucați incadescente. Zeci de persoane au murit în chinuri, arși de vii, în timp ce încercau să se salveze, alergând cu disperare către ieșire, alții au murit în încercarea de a-i salva pe cei dragi, iar alții au pierit călcați în picioare de mulțimea panicată.
În urma incendiului, la fața locului au murit 26 de persoane, iar mulți răniți au cedat la câteva zile, respectiv săptămâni de la internare. În primă fază au fost identificate 186 de persoane rănite, din care 146 au fost spitalizate de urgență. Bilanțul deceselor a ajuns atunci la 64. La nouă luni de la tragedie, un alt tânăr și-a pierdut viața, numărul total al victimelor ajungând la 65.
Printre victime se numărau numeroși artiști, jurnaliști, fotografi, arhitecți, studenți, ingineri, it-iști, corporatiști. Cea mai tânără victimă a fost un tânăr de 15 ani, Ștefan Hamed-Andrei, elev olimpic la Colegiul Național de Informatică Tudor Vianu din Capitală, iar cea mai în vârstă victimă avea 47 de ani, Nelu Tilie, fost jurnalist.
În incendiu au murit și patru dintre membrii trupei Goodbye to Gravity: Mihai Alexandru, Vlad Ţelea (arhitecţi şi chitarişti ai trupei, în vârstă de 34, respectiv 37 de ani), Bogdan Enache (toboşarul trupei, 41 de ani), Alexandru Pascu (basistul, 33 de ani). Toboşarul formaţiei a fost transferat, după incident, de la Spitalul de Arşi către o clinică din Zurich, Elveţia, însă la o oră după decolare, avionul care îl transporta s-a întors către aeroportul din Otopeni fiindcă a intrat în stop cardiorespirator. A fost rescitat în avion şi a murit la scurt timp după ce avionul a aterizat înapoi în România. La rândul său, basistul Alexandru Pascu a murit pe un aeroport din Paris, înainte de a fi transferat la spital.
Solistul Goodbye to Gravity, Andrei Găluţ, care avea 27 de ani la momentul dezastrului, este singurul supravieţuitor dintre membrii trupei. Atunci când s-a trezit din comă, Andrei a fost nevoit să înfrunte realitatea cruntă: şi-a pierdut pentru totdeauna logodnica, colegii de trupa şi cei mai mulţi priteni care au venit în club să-l asculte cântând. În urma incendiului, a suferit arsuri pe 45% din suprafaţa corpului şi a fost supus mai multor tratamente de recuperare în străinătate, precum şi unei intervenţii de reconstrucţie facială. În 2019, la patru ani de la tragedie, Andrei încă se afla sub supravegherea medicilor, aşa cum a precizat avocatul acestuia.
Protestele de după incident şi căderea guvernului
Tragicul eveniment a fost urmat de proteste spontane de stradă în România, numite de presă „Revoluţia Colectiv”. Pe 1 noiembrie, în Piaţa Universităţii a fost organizat şi un marş de comemorare a victimelor incendiului, la care au participat 8.000 de persoane. Mulţimea s-a îndreptat apoi către locul tragediei, unde se aflau alte 2.000 de persoane.
Au urmat alte zile de proteste, manifestanţii cerând demisia lui Victor Ponta, premierul de la vremea aceea, Gabriel Oprea, vicepremier, dar şi a lui Cristian Popescu Piedone, primarul Sectorului 4.
La patru zile de la incendiu, Ponta şi Guvernul României, dar şi Piedone, şi-au dat demisiile din funcţii. După desemnarea lui Dacian Cioloş pentru funcţia de premier de către Klaus Iohannis, pe 10 noiembrie 2015, protestele de stradă au încetat.
Ce s-a întâmplat cu vinovaţii
A fost deschisă o anchetă penală, numită de presă dosarul „Colectiv”, chiar a doua zi, pe 31 octombrie 2015. Până în momentul de faţă au fost deschise trei fronturi penale şi 11 persoane au fost arestate.
Tribunalul Bucureşti l-a condamnat, pe 16 decembrie 2019, pe fostul primar al Sectorului 4, Cristian Popescu Piedone, la 8 ani şi 6 luni de închisoare cu executare. De asemenea, foştii patroni ai clubului Colectiv au primit, în primă instanţă, pedepse de 11 ani şi 8 luni de închisoare. Şi două angajate ale Primăriei Sectorului 4 au fost condamnate la închisoare executare. Au primit pedepse cu închisoare şi administratorul firmei de artificii, pirotehniştii, patronul firmei de artificii, doi pompieri.
Condamnaţii au fost obligaţi să plătească daune morale victimelor, peste 42 de milioane de euro, cea mai mare sumă acordată fiind 500.000 de euro. Pe lângă pedepsele cu închisoarea, magistraţii au stabilit ca cei vinovaţi să plătească şi cheltuielile de spitalizare ale persoanelor decedate.
Decizia magistraţilor nu este definitivă, iar astăzi, la cinci ani de la tragedia care a îndoliat România, vinovaţii nu sunt pedepsiţi. Mai mult, Cristian Popescu Piedone ocupă în prezent funcţia de primar al Sectorului 5 al Capitalei.
Statul român decontează tratament pe viaţă pentru victimele din Colectiv
Preşedintele României, Klaus Iohannis, va promulga astăzi legea prin care statul român decontează pentru tot restul vieții tratamentul supraviețuitorilor. Aşa cum obişnuieşte în fiecare an, Iohannis a fost şi astăzi să depună o coroană de flori şi să aprindă o lumânare în memoria victimelor.
